Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale - Rodica Crisan

Rodica Crișan

Lucrarea definește, în plan conceptual, specificitatea demersului de reabilitare arhitecturală, conturând posibile elemente de „teoria reabilitării”, în consonanță cu orientările actuale în lume.

Mai multe detalii

0960P

Nou

25,00 lei cu TVA

Amploarea fenomenului de reabilitare, ce caracterizează în lume dezvoltarea urbanistică a ultimelor decenii, se leagă de unele modificări importante de atitudine în raport cu existentul construit, manifestate începând cu deceniul șapte al secolului trecut. Pe de o parte, preocupările privind economia de resurse se fac resimțite și în domeniul construitului: clădirile existente sunt reconsiderate ca resurse reutilizabile, valori materiale a căror viață poate fi prelungită prin intervenții de aducere la zi, a funcționalității lor. Într-o proporție importantă, demolările și construcțiile noi cedează locul reabilitării clădirilor existente, ca modalitate de valorificare contemporană a potențialului lor de utilizare. Pe de altă parte, atenția acordată conservării moștenirii culturale depășește protecția punctuală a emergențelor arhitecturale, extinzându-se către conservarea de ansamblu a orașelor și cartierelor istorice, cu ambientul lor natural și construit, ca document istoric și purtătoare de valori particulare ale civilizațiilor urbane tradiționale.

 

 „Este unanim recunoscut astăzi în lume faptul că păstrarea continuității istorice este indispensabilă pentru asigurarea unui mediu care să permită omului găsirea (sau re-găsirea) propriei sale identități și trăirea unui sentiment de siguranță în fața transformărilor uneori brutale ale societății. Concepția urbanistică actuală în lume încearcă să regăsească spațiile închise, dimensiunea umană, interpătrunderea funcțiunilor și varietatea socio-culturală ce caracterizau țesuturile urbane vechi”.

AutorRodica Crișan
Specificații autorProfesor de Construcții și Reabilitarea Clădirilor
Anul publicării2004
Format145 x 200 mm
Nr. pagini186
ColecțiaSpaţii imaginate
eBook1700
ID Hard Cover1700
GenArhitectura
LimbaRomana
Tip formatFizic
Subiect principalTeoria arhitecturii
CategorieArta si fotografie
Sub-CategorieArhitectura
ISBN973-596-208-X
Nota 
2020-09-21
Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale - Rodica Crișan

Majoritatea clădirilor cu o bogată însemnătate arhitecturală și istorică, de cele mai multe ori cu un potențial arhitectural remarcabil, au fost lăsate să se degradeze treptat... Cel puțin în Capitală! Iată o carte care „vorbește” deschis despre problematica locuirii urbane românești, ca spațiu al reabilitării.

    Scrieți-vă propria părere

    Scrieţi un comentariu

    Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale - Rodica Crisan

    Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale - Rodica Crisan

    Lucrarea definește, în plan conceptual, specificitatea demersului de reabilitare arhitecturală, conturând posibile elemente de „teoria reabilitării”, în consonanță cu orientările actuale în lume.

    Scrieţi un comentariu

    Prin termenul ‘reabilitare’ literatura de specialitate identifică de regulă o abordare a re-proiectării existentului construit, structurată pe principii conservative, asociate necesității adecvării la cerințe contemporane a unor clădiri vechi, deseori aflate într-o stare avansată de uzură fizică și morală, fără a se preciza conținutul concret al intervenției.

    Accepțiunea holistică a termenului corespunde marii varietăți ce caracterizează patrimoniul1 construit și, ca atare, diversității de situații în ceea ce privește conținutul intervențiilor. Funcție de particularitățile cazului concret abordat, intervenția poate căpăta motivații și finalități diverse, exprimate diferit în termeni operaționali: de la simpla menținere în funcțiune a clădirilor, din considerente strict socio-economice, până la proiectarea unor intervenții scrupulos conservative, exclusiv din considerente culturale, susținute de o valorificare contemporană adecvată.

    Ca demers ce are în vedere utilizarea eficientă a resurselor în domeniul construitului, reabilitarea presupune intervenția minimă necesară pentru valorificarea contemporană a substanței materiale moștenite. Cu titlu generic, se poate deci numi ‘reabilitare’ orice intervenție care are ca efect restabilirea funcționalității existentului construit, în limitele definite de caracteristicile acestuia.

    Cu alte cuvinte, reabilitarea este, mai curând, un concept ce definește o atitudine în raport cu patrimoniul construit, și nu o categorie de intervenție; ea se traduce în practică prin intervenții cu conținut operativ diferit, denumite curent: întreținere, asanare, restaurare, reconversie ș.a.m.d., a căror oportunitate se stabilește în raport cu situația concretă analizată.

    În reabilitare, conținutul concret al intervenției se clarifică deci și se conturează pe măsura explorării fiecărui caz în parte. Ca atare, tema proiectului nu preexistă, ci se precizează pe măsura cunoașterii obiectului construit și reprezintă de regulă varianta optimă de valorificare contemporană a substanței construite existente. Rezultă de aici o primă deosebire fundamentală între proiectarea reabilitării și proiectarea unei clădiri noi.

    Lucrarea de față încearcă să sensibilizeze pe cei direct sau indirect implicați în destinele orașului, cu speranța că se poate face ceva cât încă nu e prea târziu, înainte de a ne pierde definitiv reperele istorice, dovezile materiale (chiar modeste și nu foarte vechi!) ale unei tradiții de civilizație urbană. De aceea am considerat necesară întâi de toate precizarea principalelor aspecte ce caracterizează din punct de vedere conceptual reabilitarea, continuând cu evidențierea unor elemente de natură să confere semnificație în plan cultural locuirii urbane tradiționale, ca argumente în favoarea reabilitării sale și repere în definirea ‘sistemului de limite’ pe care intervenția trebuie să-l respecte. În ultima parte sunt prezentate orientările actuale în lume în ceea ce privește conservarea și reabilitarea patrimoniului arhitectural, la nivel de politici, principii manageriale și mijloace de acțiune programatică.

    Prof.dr.arh. Rodica (Manon) CRIȘAN

     

    Profesor de Construcții și Reabilitarea Clădirilor

    Conducător de doctorat în domeniul Arhitectură la UAUIM

    Fost Prorector al UAUIM (2008-2012)

    Fost Șef al Catedrei de Științe Tehnice din UAUIM (2002-2008)

    Doctor în Arhitectură la UAUIM (1998) cu teza: Reabilitarea fondului locativ urban vechi. O metodă integrativă de evaluare. Cercetarea doctorală contribuie la dezvoltarea cunoașterii privind posibilitatea valorificării contemporane a arhitecturii minore istorice rezidențiale considerată deopotrivă ca resursă reutilizabilă și mărturie materială a identității culturale locale, propunând o metodă de evaluare a construcțiilor istorice din ambele puncte de vedere, bazată pe conceptul de performanță.

    Activitate de cercetare orientată în principal către caracteristicile și patologia zidăriilor istorice, teoria reabilitării, arhitectura minoră și locuirea urbană tradițională din România.

    10 alte produse din aceeași categorie

    Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și: