La un moment dat. De jur împrejurul arhitecturii. Roundabout architecture. Textes autour de l'architecture - Mihai Pienescu
Mihai Pienescu
- Scrieţi un comentariu
O lucrare modernă care încearcă să răspundă la întrebări despre relația arhitecturii cu istoria, cu orașul și cu teritoriul, cu puterea și cu libertatea, cu constructorii, cu materialele, cu măgarii și cu oamenii, cu ochiul dracului, cu plăcerea, cu legile sacre și profane, cu norii, cu vânturile și cu valurile, cu gândul, cu mic și mare.
2534P
Nou
Acest produs nu se mai află pe stoc
Data disponibilității:
- Descriere
- Date tehnice
- Comentarii
- Prezentarea editiei
- Date editoriale
- Subiectul
- Despre autor
- Dosarul cartii
Volumul este "rezultatul scris al unor gânduri iscate după ce privirea unui arhitect practicant s-a rotit de jur împrejurul faptelor arhitecturii, a locurilor unde ea s-a așezat și a întâmplărilor – economice, sociale, politice ,,cultural - asociate"
Autorul surprinde "dificultatea instaurãrii obiectului arhitectural, a rafinamentului
penumbrei si a surdinei arhitecturale în lumea seacã a despiritualizãrii globale (Grigore
Grigurcu), sugerând cã peisajul arhitectural nu existã în sine, ci este construit si capãtã
semnificatii rezonând la stimuli aparent surprinzãtori de îndepãrtati domeniului autonom al
operei arhitecturale"
„Parafrazându-l pe Confucius voi spune că aceste texte nu vor putea să-i ajute pe cei care nu-și pun întrebări. Întrebări despre relația arhitecturii cu istoria, cu orașul și cu teritoriul, cu puterea și cu libertatea, cu constructorii, cu materialele, cu măgarii și cu oamenii, cu ochiul dracului, cu sexul, cu plăcerea, cu legile sacre și profane, cu norii, cu vânturile și cu valurile, cu gândul, cu mic și mare.
Pe cât m-au ținut puterile, dinspre polul plus, am pus întrebări simple și am încercat răspunsuri înțelepte. Iar dinspre mundanitatea tuturor zilelor, poate nu întotdeauna cu suficientă colegială discreție, am pus întrebări incomode și, în consecință, am propus răspunsuri, paremi-se, asisderea incomode.ˮ
Mihai Pienescu
"Să încep prin înșiruirea unor banalități – cred – evidente, dar des uitate:
• clădirea înseamnă simbioza, la un moment dat, a măiestriei arhitectului cu nevoile utilizatorului și cu tehnicile de realizare.
• nu există o lege eternă a arhitecturii, ci numai condiții valabile atât timp cât nu sunt depășite și eliminate, parțial sau total, de condiții noi.
• limbajul nu se inventează, el se transformă.
• o formă este adevărată (gândită adevărat) numai dacă a fost trecută prin filtrul cultural datorat unui context, istoric și geografic, dat.
• făcând abstracție de existența miezului și a împrejurului arhitectura devine inutilă.
• în virtualitatea desenului și în imobilitatea fotografiei arhitectura este utilă (numai!) egoismului autocontemplativ.
*
Deci:
Din totdeauna arhitectura se arătă și arătă. Într-o societate care vrea să fie arhitectura creează cadrul vieții cotidiene, transformă teritorii și contribuie la constituirea identității locurilor. O societate care vrea să pară va folosi arhitectura ca limbaj disimulant, ca simbol proiectat, disociind imaginea, utilitatea și contextul (mlăștinosul Saint Petersburg, scenograficul Ring vienez, sau nisiposul Dubai). Aparența strivește existența. Se pare că în zilele noastre învelișul și forma contribuie – din ce în ce mai evident – la deghizarea demonstrativă, ostentatorie a interiorității."
(din : Adnotãri despre utilitatea cãpsunilor sãlbatice)
Autor | Mihai Pienescu |
Anul publicării | 2022 |
Format | 145 x 205 mm |
Nr. pagini | 266 |
Colecția | Arte |
eBook | 2653-la-un-moment-datde-jur-imprejurul-arhitecturii-roundabout-architecture-textes-autour-de-l-architecture-mihai-pienescu-9786067486827.html |
ID Hard Cover | 2653-la-un-moment-datde-jur-imprejurul-arhitecturii-roundabout-architecture-textes-autour-de-l-architecture-mihai-pienescu-9786067486827.html |
Gen | Arhitectura |
Tip format | Fizic |
ISBN | 978-606-748-683-4 |
Categoria: Emblematic România
Din categoria lucrărilor catalogate Emblematic România fac parte cărțile din patrimoniul cultural românesc care sunt istoric fundamentale sau contributive si care s-au bucurat de ediții speciale.
Colecția Arte & arhitecturi
Cartea însumeazã o serie de eseuri, cronici, comentarii despre arhitectură și urbanism, despre loc și teritoriu, despre istorie, artă și literatură. Și despre persoane și personaje - principale, episodice sau închipuite - "călătoare" alături sau mai departe, în timp și spațiu, de autor.
CUVÂNT ÎNAINTE
Textele ce urmează sunt rezultatul scris al unor gânduri iscate după ce privirea unui arhitect practicant s-a rotit de jur împrejurul faptelor arhitecturii, a locurilor unde ea s-a așezat și a întâmplărilor – economice, sociale, politice, culturale – asociate.
Parafrazându-l pe Confucius voi spune că aceste texte nu vor putea să-i ajute pe cei care nu-și pun întrebări. Întrebări despre relația arhitecturii cu istoria, cu orașul și cu teritoriul, cu puterea și cu libertatea, cu constructorii, cu materialele, cu măgarii și cu oamenii, cu ochiul dracului, cu sexul, cu plăcerea, cu legile sacre și profane, cu norii, cu vânturile și cu valurile, cu gândul, cu mic și mare.
Pe cât m-au ținut puterile, dinspre polul plus, am pus întrebări simple și am încercat răspunsuri înțelepte. Iar dinspre mundanitatea tuturor zilelor, poate nu întotdeauna cu suficientă colegială discreție, am pus întrebări incomode și, în consecință, am propus răspunsuri, pare-mi-se, așijderea incomode.
Textele încearcă să surprindă dificultatea instaurării obiectului arhitectural, a rafinamentului penumbrei și a surdinei arhitecturale în „lumea seacă a despiritualizării globaleˮ (Grigore Grigurcu).
*
Pentru marea majoritate a textelor - ce constituie o selecție, uneori revizuită, a contribuțiilor la revista Arhitext – este indicat doar anul publicării. Indicele de nume (stufos – ar zice unii!) ca și capitolul „Numai cuvinteleˮ (cam multe citate – vor zice alții!) au și rolul de a sugera că peisajul arhitectural nu există în sine, ci este construit și capătă semnificații rezonând la stimuli aparent surprinzători de îndepărtați domeniului autonom al operei arhitecturale.
M. P.
Paris, iunie 2022
AVANT - PROPOS
Les textes qui suivent sont le résultat écrit de pensées nées dans l'esprit d'un architecte praticien après
qu'il ait laissé son oeil tourner autour de faits architecturaux, des lieux les entourant ainsi qu'autour des
événements concomitants - économiques, sociaux, politiques et culturels.
Paraphrasant Confucius je dirais que ces textes ne pourront pas accompagner ceux qui ne se posent pas de
questions. Je parle de questions relatives à la relation de l'architecture avec l'histoire, avec la ville et avec
le territoire, avec le pouvoir et avec la liberté, avec les constructeurs, les matériaux, avec les ânes et les
hommes, avec l'oeil du mal, avec le sexe, le plaisir, avec les lois sacrées et celles profanes, avec les
nuages, les vents et les vallées, avec la pensée, avec l'infiniment petit et l'immensément grand.
Autant que possible, j'ai posé des questions simples et tenté d'y apporter des réponses sages. En ce qui
concerne la mondanité quotidienne, j'ai pu poser des questions dérangeantes, parfois dénuées de la
discrétion collégiale de rigueur, et par conséquent j'ai proposé, il me semble, des réponses incommodes.
Les textes qui vont suivre tentent de surprendre la difficile instauration de l'objet architectural, le
raffinement de la pénombre et la sourdine architecturale dans "le monde sec de la déspiritualisation
globale" (Grigore Grigurcu).
*
Pour la grande majorité des textes - qui représentent une sélection, parfois revisitée, des contributions au
magazine Arhitext - il sera indiqué uniquement la date de publication.
L'index des noms (pompeux - diraient certains!) ainsi que les nombreuses citations (trop nombreuses -
diraient les autres!) ont pour rôle de suggérer que le paysage architectural n'existe pas en soi mais se
construit et acquiert du sens en résonance aux stimuli en apparence éloignés du domaine autonome de
l'oeuvre architecturale.
Paris, Juin 2022 M.P.
- DESPRE ȘI PENTRU ARHITECTURĂ
Vernacular, numeric, virtual, interactiv, cibernetic ș.a.m.d.
Învățat, din fragedă pruncie culturală, să apreciez o cercetare amănunțită, ce indică cu maximă precizie (ajutându-se de scrise, note, citate și bibliografii) sau cu minimă aproximație (justificată și ea de izvoare, note etc.) anul construcției, autorii și constructorii, arheologii, muzeografii și restauratorii gravitând de-a lungul timpului în jurul unui monument, am fost surprins să aflu – cu vreo 30 de ani în urmă, căutând prin biblioteci cărți și documente despre arhitectura japoneză veche – că un templu shintô este datat ca fiind construit în secolul XIV pe baza unei legende, și că reconstrucția sa identică se face la fiecare 50 de ani, pe unul din cele două amplasamente alăturate, fără proiect și releveu, fără studii și cercetări. Și că sublima sa arhitectură este un exemplu de arhitectură vernaculară, adică o arhitectură căreia în chip perfect „cultural“ (și deci, firesc!) îi atribuiam (atunci) adjectivele pitoresc, primitiv sau sărac, privind-o cu îngăduitoarea condescendență a unui viitor „autor“ de arhitectură „cultă“. Caut acum o justificare. Vernacular își are originea în latinescul vernalis ce înseamnă indigen; iar rădăcina pentru vernalis este verna ce înseamnă sclav născut în casa stăpânului. O justificare perfect livrescă, și deci incontestabil (consider, acum) șchioapă… Voiam (atunci) să stăpânesc un domeniu considerat universal.
Ce cred (acum) că este arhitectura vernaculară? În sens etimologic, arhitectura vernaculară este prin definiție locală. Legată pământului, bătută de vânturi și ploi, luminată de soare, ea încorporează valori morale și estetice pozitive. Pentru ființa umană arhitectura vernaculară este o a doua natură. Ea protejează de frig, de căldură, de vânturi și ploi; natura primă devine astfel ostilă, dar rolul arhitecturii vernaculare nu este de a se „război“, de a se „opune“, ci de a utiliza natura în beneficiul uman, de a găsi implantarea topografică adecvată, forma și materialele juste, tehnici de construcție eficace în limitele unui buget minim predeterminat. Arhitectura verneculară este o pavăză înțeleaptă în fața agresiunii stimulilor exteriori, ea creează – „extrăgând“ un loc locului unde se așază – un spațiu de repaos, de pregătire a sensului, favorizând viața, meditația și contemplarea.
Arhitectura vernaculară invită și chiar constrânge ființa umană la o analiză critică a adevăratelor sale nevoi. „Cred că arhitectura trebuie să aibă o viață dublă. Să utilizeze, pe de o parte, înclinarea (umană n.n.) pentru cercetare, pentru limite, să refuze acceptarea realității așa cum este, să aibă o atitudine nesupusă, transgresivă și chiar insolentă. Să dovedească, pe de altă parte, o veritabilă recunoștință istoriei și naturii, cele două teritorii în care își are rădăcinile.“
Arhitectura vernaculară produce normalitate și înțelegere conformându-se realității, găsind răspunsuri echilibrate, în armonie cu experiențele și posibilitățile reale, ea refuză facilitatea originalității cu orice preț, creează „locuri“ unde comunitatea devine conștientă, deci se poate schimba și ameliora.
Arhitectura vernaculară nu a fost, nu este și nu poate fi universală. Universală este capacitatea de adaptare a limbajului său prin utilizarea memoriei și ingeniozității „producătorului“ de arhitectură, prin utilizarea celei mai avansate tehnologii, proprii momentului și locului edificării. Oricât de complex este efortul spiritual și oricât de simple sau sofisticate mijloacele tehnice, ele rămân invizibile; în arhitectura vernaculară tehnica, adusă la un rafinament extrem, capătă maximă valoare estetică, transgresând astfel către un simbolism intrinsec.
Determinată teluric-material și moral arhitectura vernaculară nu se supune – spre deosebire de arhitectura cultă – deciziilor princiare și gustului gratuit, nu are vanitatea gestului demiurgic, nu se diluează în politică, economie sau religie. Este o arhitectură liberă, bogată, deschisă, dăruită utilizatorului.
La acest început de secol XXI, haosul ce invadează sigur și progresiv lumea contemporană nu are nevoie să fie expus (urâta și egoista ingenuitate coophimelbauneană sau parșiva generozitate ingenioasă frankgeryniană), ci stăvilit. Consumerismul pasiv, încurajat din cauza unui construit laxim ce constituie baza societății de consum, atinge cu aripa sa malefică (și) arhitectura. Arhitectura vernaculară ne amintește că: arhitectura nu este un obiect, ci un cadru vital; imaginea nu este realitate. Arhitectura vernaculară este pur și simplu arhitectura, iar arhitectul robul ei.
*
4. NOSTALGII POST-INDUSTRIALE și ECOuri ECOlogice
Pășind (încălțați) pe cărările șerpuind prin verdeața peisajelor, parcurilor și grădinilor zilelor noastre putem observa că antropocentrica gândire de tip occidental opune natura, lumea fízică, culturii ca și construcție și convenție umană – acordând ființei umane preeminența și controlul – în timp ce gândirea extrem orientală – păstrând și ea omul în centrul concepției sale despre natură – nu îi acordă nici o putere asupra acesteia din urmă. Elementele și fenomenele naturale sunt privite ca fiind în simbioză cu viața umană, iar creațiile umane, artefactele, sunt privite ca o prelungire „naturală” a dinamicii universului aflat în veșnică transformare.2 Și iată că, de voie de nevoie – pentru a salva planeta împreună cu numeroșii și trufașii săi locuitori – se pare că trebuie să luăm aminte la învățăturile confucianismului, taoismului, budismului sau shintoismului, curente de gândire – filozofice și religioase – pentru care ființa umană nu este separată (de) sau (în) „luptă” cu natura. Ca răspuns necesar la accelerarea dramatică – în secolele XX și XXI – a antropocentrismului și a fragmentării teritoriului, o nouă atitudine se afirmă la scară locală și globală: reconcilierea societății umane cu natura. Sau – utilizând termeni dans l’air du temps – dezvoltarea durabilă, sustenabilitate, eco-responsabilitate... Lucru deloc ușor pentru urmașii Renașterii și ale altor „progresiste”, seculare și vremelnice „iluminări”.
*
Din timpuri preistorice peisajul – mai bine spus ceea ce denumesc azi europenii peisaj – este rezultatul unui proces de transformare ale cărui origini se găsesc în incendierea pădurilor, în deșertificarea din cauza păstoritului intens, în cultura, migrația și aclimatizarea plantelor, în exploatarea resurselor subsolului, în crearea de căi de comunicație pe ape și uscat ș.a.m.d. Prezența omului, activitățile sale, au modificat continuu universul vegetal și mineral al planetei. Este unanim acceptat că apariția conceptului de peisaj – în accepția europeană – se situează în secolul XVI în teritoriile germanice și desemnează o pictură ce are ca obiect reprezentarea unor elemente naturale; peisajul este o noțiune artistică fiind perceput ca un decor cu valoare estetică. Abia la sfârșitul secolului XIX (Alexander von Humboldt și Elisée Reclus) peisajul devine obiect de studiu pentru geografie. În anii ‚70 – ‚80 ai secolului XX geograful Georges Bertrand propune conceptul de geosistem3 – teritoriu / peisaj – ce permite percepția și studiul peisajului ca evoluție / transformare dependentă atât de procesele naturale, cât și de amenajările, percepțiile și ideologiile umane. În ultimii ani, studiul peisajului de către științele umaniste lărgește aria percepției luând în considerare nu numai văzul, ci și auzul, odoratul, simțul tactil. Antropologul și etnologul Claude Lévi-Strauss a arătat4 că putem analiza și înțelege cultura unei societăți prin raportul pe care aceasta îl are cu hrana de zi cu zi, datorită felului sub care este consumată (dependentă de importanța a două elemente naturale în prepararea sa – apa și aerul): crudă sau prăjită, coaptă sau afumată, putredă sau fermentată. Extrapolând putem spune că de asemenea, felul în care sunt modelate, integrate și percepute peisajul, parcul, grădina, constituie o parte definitorie a nivelului de civilizație și a gradului de cultură ale unei societăți. Adică putința de a vedea, de a auzi, de a simți și înțelege zborul păsării peste un pâlc de arbori către poiana cu flori mirositoare și, mai apoi, către malul oglinzii de apă din parcul orașului sau din grădina de lângă casă. Și de acolo, peste munți și câmpii, spre zările depărtate.
*
Fabuloasele minunate grădini ale Egiptului și Orientului – suspendate în Babilon, povestite în Odiseea sau descrise de Xenofon – ajung în Roma antică și de aici în Europa. Degajate de problemele elementare ale supraviețuirii, societățile urbane domesticesc estetic natura la capătul lungului drum ce duce de la utilitate la plăcere. Simbolicul sanctuar primitiv din pădurea sfântă este înlocuit de grădina urbană.
Cuvântul biblic gan’eden a fost tradus în greacă – trei secole înainte de Hristos – prin paradeisos, neologism creat de Xenofon plecând de la o rădăcină persă. Și așa, grădina fierbintelui leneș oriental devine paradis pentru laponicul vestic.
Câteva bune secole mai târziu, în densele metropole moderne, plăcerea nostalgică a promenadei și contemplației este contrabalansată de urgența utilă a parcurilor și grădinilor ca elemente importante în regăsirea echilibrului ecologic.
*
Mihai Pienescu s-a născut în Bucureşti, în1952. A absolvit liceul la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ („Nicolae Bălcescu“) din Bucureşti. A urmat Studii de arhitectură şi urbanism la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism (Institutul de Arhitectură) „Ion Mincu“ din Bucureşti – Atelierele Adrian Panaitescu şi Constantin Iotzu/ licenţa în 1978. A făcut excursii de studii în România (Bărăgan, Transilvania, Bucovina, Maramureş), în Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, RDG, Danemarca, Anglia, Olanda, Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Austria, Spania, Turcia. A participat la ciclul DEA „Le projet architectural et urbain“ – l’Ecole d’Architecture Paris-Belville, 1993-1994. A fost arhitect la CPJ Maramureş – Baia Mare (1978-1985) şi la Institutul „Proiect“ Bucureşti (1985-1990). În martie 1990, a înfiinţat la Bucureşti, împreună cu Cristina Ene, agenţia de arhitectură „AD5+“. Din septembrie 1990, îşi desfăşoară activitatea în Franţa (Paris, Créteil, Bar-sur-Seine) ca arhitect. A fost şef de proiect (LACECO SA-Beirut) pentru Centrul de Cercetare pentru Industrie şi pentru Facultatea de Agronomie – Campusul Universitar din Beirut – Liban, în 1994. Din martie 1995 are propriul birou de arhitectură „AAA” – atelier d’architecture et d’aménagement – Paris.
Membru UAR şi OAR – filiala Bucureşti (România), OA-IDF (Franţa).
Cofondator al revistei Arhitext (Bucureşti, martie 1990, cu Emil-Barbu Popescu, Radu Drăgan, Cristina Ene, Arpad Zachi, Ileana Tureanu). Articole în revistele Arhitectura, Arhitext, Arta, Alternativa, Observator cultural, Respiro. Contribuţii la Lexicon de arhitectură şi construcţii, Bucureşti, 1980-1982.
Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent, aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.
9 alte produse din aceeași categorie
Secretul lui Watteau - Camille Mauclair,...
Watteau ne lasă impresia unui pictor genial și a unei ființe care a trecut pe pământ visând cu intensitate și având foarte puține legături adevărate cu epoca. Vom vedea cât de puțin l-au înțeles contemporanii, chiar atunci când îl lăudau.38,00 leiViața lui Michelangelo - Romain Rolland,...
Pe nici un alt creator nu l-a așezat posteritatea atât de sus ca pe Michelangelo. Nici unul nu se potrivește mai bine ca el imaginii pe care ne-o facem despre geniu. Dar cine ar putea spune că a pătruns înțelesul adânc al operelor lui cele mai celebre? În această lucrare, atât eseu, cât și biografie, Romain Rolland a făcut o asemenea încercare, potrivit...34,00 leiViața pasionată a lui Bruegel - Felix...
Piersicul înflorit scînteia în soare cu miile lui de picături de ploaie. Un curcubeu se desena la orizont, cuprinzînd în arcul său satul Bruegel, unde, la hanul «Pămîntul Făgăduinței», venea pe lume Pieter. Imaginea satului se reflecta în ochii lui și el îi simțea frumusețea de la vârsta cea mai fragedă.41,00 leiMutația semnelor - René Berger
Luând, așadar, act de mutațiile și deplasările extraordinare ce s-au produs în sfera culturii și civilizației contemporane, René Berger și-a propus să exploreze legăturile dintre artă și lumea științei și tehnicii, efectele inedite care apar în raporturile artei cu mijloacele comunicării de masă îndeosebi.68,00 leiDespre gust și culoare - Roger Avermaete,...
De la instaurarea mașinismului, gustul este nu numai jignit, în diferite sectoare, dar într-unele dintre ele pare atât de compromis, încât te întrebi cum o vei scoate la capăt.45,00 lei
Loc în dialog : spaţiu public -...
Volumul cuprinde o varietate de interviuri inedite pe teme de urbanologie, starea orașului, spațiu sacru și arhitectură religioasă și poezie.53,00 leiNeil Leach - Arhitectura - 3 carti -...
Neil Leach este arhitect și teoretician. A predat la Universitatea din Bath, Architectural Association School of Architecture, University of Nottingham, Columbia University, Cornell University, SCI-Arc, Royal Danish Academy of Art și Dessau Institute of Architecture.30,00 leiNumai online
Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și:
Paternitatea, principiul existenței - Pr....
Când spunem că paternitatea e Principiul existenței nu avem în vedere o calitate, nici chiar supremă, a Absolutului, ci însăși esența și afirmarea Lui. Căci nu atât absolutul e paternitate, cât mai ales paternitatea e absolutul.60,00 leiPrelegeri de istorie a filozofiei vol. I,...
Sub genericul „Hegel prin el însuși”, Editura Paideia prezintă cititorilor textele fundamentale ale unuia dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne, care a deschis o nouă direcție asupra preocupărilor generale ale spiritului uman; reușind, astfel, să parcurgă domenii precum logica, arta, religia, știința naturii, a dreptului și a statului, filosofia...199,00 leiEuclid Elemente, vol I - Ediție anastatică
Multă vreme numele lui Euclid era sinonim cu Geometrie. Elementele lui Euclid sunt cartea cea mai bătrână pentru cultura științifică a omenirii; altă operă complectă mai veche ca dânsa nu este de cât Biblia, vechiul Testament.88,00 leiPrelegeri de istorie a filozofiei Vol. II...
Prelegeri de istorie a filozofiei Vol. II - Georg Wilhelm Friedrich Hegel, trad. de D.D. Roşca Platon / Aristotel / Filozofia elenistică50,00 lei
Prelegeri de istorie a filozofiei Vol. I...
Prelegeri de istorie a filozofiei Vol. I - Georg Wilhelm Friedrich Hegel, trad. de D.D. Roşca Introduceri Filozofia înainte de Socrate De la Sofişti la Socratici55,00 leiPrelegeri de istorie a filozofiei Vol. I -...
Sub genericul „Hegel prin el însuși”, Editura Paideia prezintă cititorilor textele fundamentale ale unuia dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne, care a deschis o nouă direcție asupra preocupărilor generale ale spiritului uman; reușind, astfel, să parcurgă domenii precum logica, arta, religia, știința naturii, a dreptului și a statului, filosofia...116,00 leiIntroducere în studiul limbii persane...
Lucrarea reprezintă o introducere în studiul limbii persane și este destinată acelora care doresc să-și îmbunatățească elementele de bază ale acestei limbi străine, să dobândească ușurința de a întrține o conversație nepretențioasă.55,00 lei
Bucate, vinuri și obiceiuri românești -...
Foarte puțini mai știu să gătească românește, iar și mai puțini o fac. Volumul reprezintă inventarierea bucatelor românești. Nu este o selecție, ci o cuprindere cât mai întregitoare a ceea ce înseamnă tradiție și artă culinară românească (dimpreună cu vinuțul corespunzător).180,00 leiCarte de bucate boieresti. 200 de retete...
În 1841 apărea la Iaşi o „Carte de bucate boiereşti - 200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti” în spatele cărora se ascundeau doi boieri: Mihail Kogălniceanu şi Kostache Negruzzi. Cartea de faţă este un rezultat al activităţii practice - reţetele sunt cercate, nu compilate pur şi simplu de prin alte părţi.28,00 leiOpere complete - Sfântul Dionisie Areopagitul
Dionisie Aeroapagitul este probabil cel mai mare scriitor mistic din toate timpurile. Această versiune românească a scrierilor areopagitice aparţine celui mai valoros traducător român de literatură greacă creştină, părintele Dumitru Stăniloae.146,00 leiCritica raţiunii pure - Immanuel Kant
Critica rațiunii pure reprezintă una dintre cărțile cu cel mai mare impact asupra gândirii europene. Apărută în 1781, influența ei are o durată de mai bine de două secole, această carte constituind un moment de cotitură în istoria filosofiei europene, prin ceea ce dărâmă, dar mai ales prin ceea ce construiește.180,00 lei
Calendarele poporului roman - Antoaneta...
Calendarul popular pe care îl prezentăm cititorului reprezintă o încercare de a aduna la un loc tot ceea ce constituie coordonata temporală a vieţii ţărăneşti, acel când ce caracterizează întregul complex de practici magico-rituale ce însoţeşte modul de a vedea lumea al omului vechilor societăţi tradiţionale și se regăsește și în Spațiul și timpul.115,00 leiPsihologi români din secolul XX - Pavel...
„Omagiu psihologilor români ai secolului XX care prin două războaie mondiale și comunism au menținut aprinsă flacăra psihologiei pentru generațiile viitoare.” PAVEL MUREȘAN ION MÂNZAT130,00 leiBucate, vinuri si obiceiuri românesti -...
Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti este editie răscroită de Radu Anton.97,00 leiIntroducere la studiul arhitecturii -...
G. M. Cantacuzino, arhitect din spiţa celor mari, studios al istoriei, scriitor subtil, a însufleţit alături de alţi intelectuali cercul „Simetria” şi revista lui.28,00 leiSpatiul si timpul in traditiile romanesti...
Acest volum este poate cea mai importantă consemnare unitară a patrimoniului imaterial al poporului român, este o reconstrucţie migăloasă a imaginii lumii după credinţele şi tradiţiile populare româneşti în format monumental. Cuprinde cele două publicații -Reprezentări ale spaţiului în credinţele populare româneşti și Calendarele poporului român.228,00 lei
Viata intima a lui Hitler - Gheorghi...
Autorul prezintă parvenirea politică a lui Hitler, explică apariția și cauzele demenței Führerului – modul în care o boală morbidă, perversiunile și complexele sexuale i-au influențat nefast acțiunile politice, descrie drama femeilor care au avut neșansa să-i placă lui Hitler (cinci dintre amantele sale s-au sinucis, alte două fiind salvate în ultimul...35,00 leiMiturile Rusiei clasice - Atoaneta Olteanu
Volumul de fata aduce in prim plan cateva dintre miturile cele mai importante ale culturii ruse, cele prin care, in fapt, aceasta se individualizeaza in ansamblul culturii europene.42,00 leiPovestea sarii din Carpati - ed bilingvă...
Drumuri ale sării erau căile medievale terestre pe care era transportat aurul alb de la ocnele de sare la locurile de vânzare, dintre care sunt renumite salzstrassen, salzwegen în Bavaria, Salzburg, Hallstadt, sau Hallein în Cracovia28,00 leiAurul negru la romani - Radu Lungu
În volumul Aurul negru la români, Radu Lungu descrie începutul, evoluția și afirmarea industriei petrolifere românești precum și declinul acestei industrii, după căderea dictaturii lui Ceaușescu, din 1989.42,00 leiPoeme de-o clipă - Vasile Macoviciuc
Deși temător, vizitat de îndoieli și ezitări, adunând tăceri, poetul pare a-și învinge temerile, recunoscând că pulberea visează, își scutură spaimele și visele ruginite pentru ca, imediat cu mâna gri, purtând armură în cuvinte, să mărturisească franc, eu sunt golul care cântă50,00 lei
Calea florii de cireș - Vasile Macoviciuc
Volum de poezii semnat de Vasile Macoviciuc: Fericiţi cei care înoptează/ departe de cuvinte şi nu/ aud liniştea în care se îmbăiază/ urletul,/ chemarea/ dfe fiară la ospăţul cel/ tainic (I)17,34 leiIstoria sociala a satului romanesc - Henri...
Această culegere de studii reuneşte pagini de o bogată însemnătate, scrise de Henri H. Stahl, despre specificul lumii tradiționale românești.30,00 leiMaria Tanase - ediție româno-franceză, L1-...
Supranumită „Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „mitul Maria Tănase” ori „Privighetoarea cântecului popular românesc” Maria Tănase a fost și rămâne o figură marcantă a muzicii românești.29,00 leiConfesiunile Verei Davadova, iubita lui...
Lucrarea de faţă, după cum declara însuşi autorul, reprezintă forma romanţată a amintirilor celei care a fost timp de două decenii femeia cea mai apropiată de Stalin, liderul Uniunii Sovietice, în perioada 1932-1953, în care acesta a avut încredere deplină şi pe care a căutat-o ori de câte ori simţea nevoia de tandreţe, căldură sufletească şi linişte.55,00 leiIstoricul Bisericii Banu din Iaşi pe baza...
După trei decenii, Contribuţiile documentare la istoria oraşului Iaşi sunt readuse în atenţia cercetătorilor sub titlul hărăzit de la început de cel care le-a adunat: Istoricul bisericii Banu din Iaşi pe baza documentelor inedite (1705–1985). Începutul bun de atunci îşi află acum o împlinire şi mai bună.35,00 lei