Cartea ceaiului 1921-1925 - Okakura Kakuzo, traducere Emanoil Bucuța

Kakuzō Okakura (în japoneză 岡倉覚三, n. 14 decembrie 1863, Yokohama, Prefectura Kanagawa, Japonia – d. 2 septembrie 1913, Akakura Onsen^⁠(d), Prefectura Niigata, Japonia) a fost un scriitor japonez.

Născut într-o familie de comercianți, a urmat cursurile Facultății de limbi străine din cadrul Universității din Tokyo, obținând licența în anul 1880.

Ca urmare a întâlnirii cu Ernest F. Fenollosa, pasionat de cultura japoneză, începe o serie de călătorii pentru descoperirea artei tradiționale japoneze.

În 1889 a devenit directorul Școlii Naționale de Arte din Tokyo. Începând din 1904 a lucrat la Boston ca expert de artă japoneză până în 1913 când s-a întors în Japonia, unde a murit în același an.

Trad. Emanoil Bucuța

Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu; n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu, România – d. 7 octombrie 1946, Bucureşti, România) a fost un scriitor şi bibliograf român, membru corespondent al Academiei Române (1941)

A fost preocupat de cercetări de etnografie şi folclor, de istorie literară, şi a scris poezie şi romane poetice. După întoarcerea de la Berlin, a devenit redactor-şef la Monitorul Asigurărilor Sociale, şef de birou la Casa Centrală a Meseriilor, şef de studii şi publicaţii la Casa Centrală a Asigurărilor Muncitoreşti, redactor al Arhivei pentru ştiinţă şi reformă socială (D. Gusti), în cadrul Institutului Social Român, director în Ministerul Muncii, director al publicaţiilor la Fundaţia Culturală „Principele Carol”, director la departamentul Educaţiei Poporului din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, director la Casa Şcoalelor, secretar în Ministerul Cultelor şi Artelor, profesor la Şcoala superioară de Asistenţă Socială şi Publicitate, la Universitatea muncitorească etc. Emanoil Bucuţa este fondatorul şi directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. Romanul Fuga lui Şefki (1927) este considerat de George Călinescu „cea mai însemnată dintre naraţiuni... un tablou încărcat de colori şi amănunte etnografice asupra turcimii din partea occidentală a ţării”.

Din anul 1928 a fost membru al Societăţii Scriitorilor Români. A semnat şi Emanoil Popescu, Ion Ordeanu, Ion Ordean, ori cu iniţiale.

Literatura epistolară a lui Bucuţa este foarte bogată şi conţine informaţii care contribuie la clarificarea unor probleme de istorie culturală, istorie literară şi istorie locală. A corespondat cu Nicolae Iorga, Sextil Puşcariu, Ioan Bianu, Mihail Sadoveanu, Arthur Gorovei, Gheorghe T. Kirileanu, George Vâlsan, Ion Petrovici, Constantin Rădulescu-Motru, Nicolae Bagdasar, Lucia Borş, Virgil Cioflec, Nicolae Cartojan şi alţii.

Prefata de Modest Morariu

Modest Morariu (n. 11 august 1929, Cernăuți – d. 15 aprilie 1988, București) a fost un poet, eseist, prozator și traducător român. Descendent al unei vechi familii de intelectuali din Cernăuți, printre care se numără și mitropolitul Silvestru, fiul său, Vasile Morariu fiind coleg cu Mihai Eminescu la Viena. Liceul l-a început la Cernăuți și l-a continuat în diferite orașe din România, unde părinții săi au venit în refugiu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1954. A debutat în revista Steaua în 1958. Din 1959 după un stagiu la revistele La Roumanie Nouvelle, după ce a fost corector la Gazeta literară, devine redactor la editura Meridiane, unde va îngriji mai multe albume de artă. Publică trei volume de versuri și două de eseuri, pe tema traducerii sau pe teme legate de artele plastice. A devenit redactor-șef al editurii Meridiane în 1969. A tradus, printre alții, pe André Malraux și Albert Camus.

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent, aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.