Urbanismul, utopii şi realităţi - Francoise Choay

Textul este destinat întâi de toate specialiștilor amenajării urbane – arhitecți, ingineri, dar și administratori ai orașelor –,  și  persoanelor preocupate de prezentul și viitorul culturii urbane.

Pornind de la întrebarea Care sunt paralogismele, judecățile de valoare, pasiunile și miturile pe care le dezvăluie sau le disimulează teoriile urbaniștilor și contrapropunerile celor care-i critică autoarea oferă o interpretare – bine documentată - a istoriei urbanismului.

Urbanismul reprezintă studiul orașelor, al mediului geografic, economic, politic, social și cultural și al impactului acestor elemente asupra fondului construit. Profesia de urbanist se referă la crearea și organizarea vieții urbane.

Definiții

Activitate operațională, integratoare, normativă care are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, care urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor și care cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicarea obiectivelor are în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.

Ansamblul regulilor care guvernează nașterea, dezvoltarea și amenajarea rațională a aglomerărilor urbane.

Ansamblul activităților de organizare a componentelor materiale (cadru natural, resurse economice, cadru construit, populație etc.) ale unităților teritoriale de locuire (sat, comună, oraș, zonă, teritoriu național etc.) în scopul îmbunătățirii calității vieții.

Urbanistul trebuie să înceteze a mai concepe aglomerarea urbană exclusiv în termeni de modele și de funcționalism. Trebuie să înceteze repetarea formulelor încremenite care transformă discursul în obiect, pentru a defini în schimb sisteme de raporturi, pentru a crea structuri suple, o presintaxă deschisă la semnificații încă neconstituite. Deja de acum e important să fie pregătită elaborarea acestui limbaj urbanistic care azi lipsește. În această întreprindere recursul la analiza structurală va permite punerea în evidență a tramelor comune ale diferitelor sisteme semiologice legate de aglomerarea urbană. Începând de aici, economistul, inginerul și mai ales plasticianul vor înceta a mai juca rolul demiurgic care le aparține la ora actuală. Limbajul urbanistic își va pierde specificitatea pentru a cuceri un plan de generalitate superior; el va antrena contribuția întregii societăți, implicând-o în mod indirect prin referirea la ansamblul celorlalte sisteme semnificante. Cât privește pe locuitor, prima sa sarcină este luciditatea. El nu trebuie nici să se lase momit de pretențiile științifice ale urbanismului actual, nici să-și alieneze libertățile în spațiul acestuia. Trebuie să se păzească atât de iluzia progresistă cât și de nostalgia culturalistă.

Françoise Choay (n. 29 martie 1925, Paris), istoric și arhitect Din 1973 este profesor la Universitatea din Paris. [A fost profesor invitat la numeroase universități din Statele Unite, Belgia și Italia. Choay a fost distinsă cu Marele Premiu Național du Livre d’architecture în 1981 și 2007.

Recunoscută drept cea mai marcantă personalitate a lumii patrimoniului, istoric al formelor și ideilor urbane, critic de artă și arhitectură, membră a numeroase comisii franceze și internaționale, membră a Academiei de Arte Frumoase din Berlin, autoarea este, înainte de toate, un Profesor. Doctor în litere al statului francez, profesor emerit la universitățile Paris VIII și Cornell, fost director al Institutului Francez al Urbanismului (Paris VIII), profesor invitat la universitățile MIT, Princeton, Louvain la Neuve, Leuwen, Veneția, profesor asociat la Centru de studii superioare de istorie și de conservare a monumentelor de la Chaillot, al Centrului internațional de studii pentru conservarea patrimoniului din Leuwen, la Politehnica din Milano, parcursul universitar al autoarei este măsura parcursului său creator. Autoare de texte devenite fundamentale pentru domeniul urban în toate formele sale de manifestare, Francoise Choay operează o primă sinteză a teoriilor și curentelor de idei la care se raportează.

Cărți

1960, Le Corbusier, George Braziller.

1969, The Modern City: Planning in the Nineteenth Century, George Braziller.

1992, L'allégorie du patrimoine, Seuil.

1997, The Rule and the Model: On the Theory of Architecture and Urbanism, MIT Press.

2001, The invention of the historic monument, Cambridge University Press.

Traducător Kázmér Kovács

Arhitectul Kázmér Kovács predă cursuri de teoria arhitecturii și proiectare la Universitatea de arhitectură și urbanism “Ion Mincu”. Domeniile sale de interes acoperă mai ales problematica patrimoniului edificat și chestiuni legate de amenajarea spațiilor intermediare. A publicat pe aceste teme două cărți și numeroase articole de revistă ori capitole în volume colective. Este autor și coautor al unei diversități de proiecte: planuri urbanistice, amenajări peisajere, artă monumentală, edificii noi, reabilitarea unor monumente istorice.