Dicţionar român-latin - Virgil Matei

Categoria: emblematic europa

Din categoria lucrarilor catalogate Emblematic Europa fac parte cartile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive si care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de editii ilustrate, de forme noi de editare. Cultura romana respiră si in prezent in cultura eropeana pe care o asimileaza specific. Capodoperele nascute in epoci si culturi diferite in Europa au devenit in timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcata cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul in care a aparut si s-a afirmat. In cazul in care opera este considerata capodopera, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodopera a culturii europene.

Această lucrare migăloasă reprezintă cel mai complet dicționar român-latin publicat până acum. Este o resursă indispensabilă pentru toți cei care doresc să aprofundeze limba latină, limba care stă la baza multora dintre limbile europene de azi.

Incadrarea in serii si colectii: editie magnum

Cuvânt introductiv

În țara noastră, o lucrare asemănătoare de proporțiile celei de față n-a existat până în prezent. Singura excepție o reprezintă Dicționarul român-latin al profesorului M. Stăureanu, apărut în 1924 (ediție școlară), care în cuvântul său introductiv recunoștea că „n-avem pretențiunea de a fi făcut ceva desăvîrșit, dar credem că am umplut un gol și că oferim ceva folositor tinerilor elevi din școlile secundare“. Pentru acea vreme a fost, desigur, foarte util. Astăzi însă, acest dicționar nu poate satisface cerințele actuale, deoarece conține multe cuvinte dispărute din limba română, precum și unele insuficiențe și inexactități. Acestea și dragostea adâncă pentru cele două limbi constituie suficiente motive care m-au îndemnat să-mi asum sarcina, deloc ușoară, de a întocmi un dicționar român-latin mai bogat, mai cuprinzător, care să satisfacă cerințele multor serii de elevi și studenți, de profesori și de alte categorii de oameni interesați de corespondentele latine ale unor cuvinte românești. Latina este mama limbii noastre și nu ne este îngăduit nouă, românilor, să o dăm uitării, oricâte decenii sau secole vor trece de acum încolo.

Pentru redactarea dicționarului am folosit următoarele lucrări: - Colectiv (red. resp. Rodica Ocheșanu), Dicționar Latin-Român, Ed. Științifică, București, 1962. - L. Quicherat et A. Daveluy, Dictionnaire Latin-Français, Revisé, corrigé et augmenté par E. Chatelain, Hachette, Paris, 1931. - Gh. Guțu, Dicționar Latin-Român, (ediție revăzută și completată), Ed. Științifică, București, 1993. - I. Nădejde și Amelia Nădejde Gesticone, Dicționar Latin-Român complet, ediția a XIX-a, Edit. Contemporană, f.d. - T. Iordănescu, Dicționar Latin-Român, Universul, București, 1945. - M. Stăureanu, Dicționar Român-Latin (ediție școlară), Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1924.

Nu aș putea încheia aceste rânduri fără a-mi exprima profunda gratitudine și mulțumirile mele Editurii Paideia, care a înțeles necesitatea publicării acestei lucrări după o absență totală din librăriile noastre timp de aproape un secol. Mulțumesc din inimă d-rei prof. Irina Ilie, filolog clasic, redactorul cărții, care s-a aplecat cu dăruire, conștiinciozitate și cu deosebită competență asupra lucrării, perfectând-o din punct de vedere editorial. De asemenea, merită a fi subliniată contribuția fiicei mele Angelica și a soțului ei Lucian în munca de procesare computerizată a întregii lucrări, mulțumindu-le și pe această cale. Mulțumirile și recunoștința mea se îndreaptă, nu în ultimul rând, și asupra truditorilor – corectori, tehnoredactor, grafician și tipografi – care au contribuit la apariția acestui amplu dicționar în excelente condiții grafice. Voi fi recunoscător criticii competente și cititorilor pentru observațiile ce le vor face cu prilejul consultării acestui dicționar, în vederea îmbunătățirii și, eventual, îmbogățirii lui pentru o viitoare ediție. Problemele de limbă ne interesează pe toți, nu numai pe specialiști.

Autorul

Explicații pentru folosirea dicționarului

Cuvintele-titlu sunt scrise cu litere aldine în ordine strict alfabetică. Indicațiile gramaticale sau de domeniu sunt date cu litere cursive (ex. adj., pron., gram., bot., stil. etc.) (v. lista abrevierilor). Cuvintele latine corespondente au fost redate astfel: - la substantive s-au trecut forma de nominativ sg. și terminația genitivului sg. obligatorie pentru a se recunoaște precis declinările cărora le aparțin; - din economie de spațiu tipografic, adjectivele din grupa I cu trei terminații, de tipul bonus, -a, -um, foarte numeroase, au fost tipărite sub forma bonus (3); - celelalte adjective, cu două și, respectiv, cu o singură terminație, au fost redate cu formele complete, de ex. brevis,-e (nominativ sg.) sau felix,-icis (nominativ și genitiv sg.); - verbele au fost redate numai cu primele două forme de bază, și anume: indicativ prezent pers. I sg. și infinitiv prezent (ex. canto,-are; habeo,-¶re; scribo,-µre; audio,-ire). În caz de necesitate, se va apela la dicționarul latin-român, unde se vor găsi toate cele patru sau trei forme de bază ale verbelor; - au fost redate numeroase exemple în limba română (propoziții sau fraze), scrise cu litere cursive, în care se găsește cuvântul-titlu românesc – notat cu semnul ~ – și, respectiv, traducerea lor în limba latină. Tot din economie de spațiu nu au fost indicate izvoarele (autorul și opera) de unde au fost luate exemplele.

Autorul

judecată (s.) aestimatio,-onis f.; animus,-i m.; consilium,-ii n.; diiudicatio,-onis f., enuntiatio,-onis f., existimatio,-onis f.; iudicatum,-i n.; iudicium,-ii n.; iurisdictio,-onis f.; notio,-onis f.; ratio,-onis f.; sensus,-us m.; subsellium,-ii n.; printr-o ~ dreaptă aestimatione recta (abl.); dacă judecata nu mă înşală nisi me fallit animus; a da în ~ arripio,-ĕre; compello,-are; putere de ~ captus,-us m., după judecata mea ut est meus captus; (fig.) a face o judecată dreaptă castigare examen in trutina; cu ~ cogitato, iudicato, sapienter (adv.); ~ cumpărată constupratum iudicium n.; a da pe cineva în ~ deffere reum criminis; a chema în ~ inforo,-are; relativ la ~ iudicialis,-e (adj.); ~ fină iudicium subtile n.; ~ promptă maturum iudicium n.; ~ anticipată (prejudecată) praeiudicatum,-i n.; ~ provizorie praeiudicium,-ii n.; şi chestorul a fost târât într-o ~ provizorie quaestor eius in praeiudicium arreptus est; înrâurire (influen-ţarea) asupra judecăţii praeiudicium,-ii n.; ca să nu fie vreo înrâurire asupra hotărârii lui Cezar ne cognitioni Caesaris praeiudicium fieret; a târî la ~ rapĕre in ius; oamenii lipsiţi de ~ homines rationis egentes; lucru făcut fără nici o ~ nulla ratione factum; făcut cu ~ (rezonabil) rationabilis,-e (adj.); după judecata mea pro mea sapientia; a se prezenta în termen la ~ se sistĕre in iudicio; fără ~ demens,-ntis, irrationalis,-e (adj.); stultus (3); stulte (adv.); a chema pe cineva în ~ (cerându-i o garanţie) vador,-ari (dep.); fiind depusă o garanţie vadato (abl. abs. pas.);

recomanda (vb.) commendo,-are; dicto,-are; moneo,-ēre; praecipio,-ĕre; trado,-ĕre; ~ cu mai multă căldură pe cineva studiosius aliquem commendare; cel care recomandă commendator,-oris m.; cea care recomandă commendatrix,-icis f.; după cum se recomandase ut erat praeceptum; ~ cu stăruinţă (sau dinainte) praemando,-are;

ştiinţă (s.) ars, artis f. (grec); artificium,-ii n.; disciplina,-ae f.; doctrina,-ae f.; eruditio,-onis f.; littera,-ae f.; litterae,-arum f. pl.; litteratura,-ae f.; philologia,-ae f. (grec); ratio,-onis f.;scientia,-ae f.;(filosofia) mama tuturor ştiinţelor artium omnium procreatrix; ştiinţele (disciplinele) liberale artes liberales f. pl.; ştiinţa tarnsformărilor (magia) desultoria scientia f.; ştiinţa militară disciplina bellica f.; ştiinţe ale naturii physica,-orum n. pl. (grec); physiologia,-ae f. (grec); cu bună ~ prudens,-ntis (adj.); sciens,-ntis (adj.); scius (3); îi trec cu vederea cu bună ~ quos prudens praetereo; cu bună ~ şi cunoscând faptele prudens et sciens; a avea valoare numai prin ~ scientia pollēre una; n-am omis nimic cu bună ~ nihil sciens praetermisi; cu ~ scienter (adv.);

valoare (s.) gravitas,-atis f.; instar n. (numai nom. şi acuz.); pondus,-ĕris n.; pretium,-ii n.; virtus,-utis f.;(fig.) aestimatio,-onis f.; statera,-ae f. (grec); de mică ~ coemptionalis,-e (adj.); (fig.) sestertiarius (3); sestertius (3); care n-are nici o ~ inaestimabilis,-e (adj.); fără ~ inanis,-e; levis,-e; nugalis,-e (adj.); nimbatus (3); nugatorius (3); nullus (3); vilis,-e (adj.); parvi, vile (adv.); fără nici o ~ perinfirmus (3); a avea valoarea unui lucru esse (habēre sau obtinēre) instar alicuius; a nu avea ~ pro luto esse; de o mare ~ magni (subînţ. pretii); ~ mare pretiositas,-atis f.; a fi preţuit la adevărata ~ esse in suo pretio; a-şi pierde valoarea revilesco,-ĕre; a socoti că n-are nici o ~ sestertio nummo aestimare; a avea ~ valeo,-ēre; valora douăzeci de sesterţi valebat sestertiis vicenis;

Edițiile speciale sunt în fapt creații editoriale, cărți obiect, făcute în tiraj limitat (specificat pe un timbru aplicat pe forzațul cărții). În nomenclatorul Paideia ele fac parte din clasa midi care se caracterizează prin folosirea îmbinată a unor materiale suport rare și deosebite (hârtia manuală, hârtia ivoir, piele, pânză, calc), cu o legătorie manuală remarcabilă prin originalitate și distincție. O notă aparte o conferă ilustrația, elementul decorativ, galeriile de imagini, aplicate prin tehnici diverse care produc surpriză și emoție îndelungată cititorului. Conțin întotdeauna și o ilustrație detașabilă pe suport valoros (hârtie ivoir, manuală) drept cadou.

Deși extrem de elaborate, aceste cărți sunt accesibile oamenilor cultivați atenți la marile opere ale lumii, la istorie, la diversitatea creației umane.

Ediții speciale Magna (cărți de referință):

Edițiile speciale Magna sunt cărți de format mare (20/28), cu textul paginat în larg, aerisit, elegant, sunt cărți care stau bine pe masa de lucru și pot fi consultate comod și profesionist. În acest format apar, de regulă, capodopere ale culturii române și europene, lucrări de referință deosebit de valoroase. Prin concept ele îmbină plăcerea lecturii cu studiul aprofundat.

Legătoria se distinge prin supracoperta parțială grea, aplicată excentric la piciorul cărții. Această inovație face ca lucrarea să fie suplă la deschidere și, în același timp, să stea bine închisă chiar după o îndelungată răsfoire.

Magna este o carte foarte elaborată care oferă mult, foarte mult, pentru un cost modic.