Album - Henry Mavrodin

  Propunem publicului primul album postmortem semnat Henry Mavrodin, în care păstrăm concepția grafică a albumelor anterioare, publicate la Editura Paideia sub coordonarea autorului, propunând o selecție din multitudinea de schițe și variante de desene, cronologic plasate între anii 1950 și 2021. 5 Inițial am dorit un album centrat exclusiv pe grafică, dar sugestia binevenită a Domnului Profesor Bănșoiu a fost de a fi prezente și portrete în ulei pe pânză din ultima perioadă de creație. Această scurtă incursiune în istoria desenului lui Henry Mavrodin cuprinde schițe efectuate în liceu, în perioada studiilor la Institutul de Arte Nicolae Grigorescu, culminând cu studiile de nud ‒ de la studii elaborate pornind de la sugestia unui nud pozând, la nuduri mitologice și scene erotice ‒ cu linie simplă, profund specifice ca stilizare a autorului. Nudurile cu linie au format A4, iar ulterior unele dintre variante au fost mărite pe cartoane de mari dimensiuni (cărbune pe carton, 1m/1,3m). Parte din aceste desene mari sunt în donația de la Moderna Museet din Stockholm. Din anii ’90 și până în 2021 am fost martora acestor multiple căutări și calibrări vizuale ale fiecărui milimetru de hârtie, până la o compoziție care îi satisfăcea ochiul. Desenul vechi era plasat sub noua coală de hârtie, pentru a fi reluat dintr-un etern sentiment de nemulțumire pentru rezultat, la celebra casetă cu lampă aflată în patrimoniul Fundației H. Mavrodin. Cunoscută fiind părerea artistului despre criticii și istoricii de artă care se apleacă, fără a fi experimentat ei înșiși vreodată actul de creație, am ales să amplasăm în acest volum epistole precum cele adresate lui Corneliu Baba de către Henry Mavrodin, ale unor persoane apropiate și prezente în atelierul lui din Strada Ermil Pangrati 27 (Dr. Florina Antohi, Prof. univ. dr. Gabriela Creția, dr. Alexandru Cizek, Prof. univ. dr. Vasile Morar, Prof. univ. dr. Dana Grasso, Prof. univ. dr. Francesco Servida și artistul Constanțiu Mara, coleg de generație).

Ileana Stănculescu

  Henry Mavrodin a fost, între artiști, cel mai mare și mai apropiat prieten al Editurii Paideia. Am făcut cunoștință pe când era profesor de Istoria și Teoria Artei la Universitatea Națională de Arte București și a scris o lucrare insolită cu privire la viziunea despre plastică a lui Platon (Glaocon sau prestigiul artistului in cetatea ideală, Paideia Academice, București, 2000). Excepționalitatea lucrării era dată de interpretarea sa de pictor activ, de intervenția vie în for mula esteticii platoniciene, de o viziune cu totul deviată de academismul clasic; a urmat o apropiere caldă de opera sa artistică, publicarea unor albume deosebit de frumoase, lucrul în comun la o operă bibliofilă, care se distinge prin legătoria de mare artă a unui volum futurist cu imprimeria aplicată pe hârtie manuală executată în atelierele noastre. Azi, pentru că a plecat dintre noi, nu ne-a rămas decât să-i celebrăm opera prin editarea unui album comemorativ, pilduitor.

Ion Bănșoiu