English
Română
Mărește 
Saturn. Eseu despre Goya - André Malraux Trad. de Țepeneag D.
André Malraux
- Scrieţi un comentariu
„Pentru a putea să-și dezvolte geniul, a trebuit să riște ca arta lui să înceteze să mai placă.” André Malraux
2640P
Nou
Nici un talent nu pare mai spontan decît al său. El îşi va născoci laolaltă visele şi realitatea, stilul şi chiar acea întrerupere în prelingerea penelului după care-i recunoşti scriitura de la prima vedere. Şi cînd te gîndeşti că a trebuit să ajungă la patruzeci de ani pentru a deveni Goya... Cu toate acestea şi el, ca şi toţi pictorii tineri din vremea sa, desenează la început în maniera italiană. Cu grijă şi cu strălucire. Ce e cursiv în stilul său dintîi nu e străin de stilul baroc: aceeaşi ostilitate faţă de contur, acelaşi gust pentru accente. Dar nu aceleaşi accente.
Goya, ca şi Bayeu, se supune în schiţele sale (aşa cum îşi detaşează portretele de pe fondul lor) acelei ceţe aurii a intergolurilor de unde se desprind ruine şi catarge, pe care le va glorifica mai tîrziu Turner. Realismul lui de atunci constă în a picta, idealizîndu-le printr-o graţie puţin stîngace, personaje reale pe fonduri oarbe. Umbrele lor estompate le fac să se rotească. Iar cînd această artă vrea să scape de scenele specifice tapiseriilor, cînd dispare eclerajul de rampă şi totodată fondul de decor, caracterul ei minor devine izbitor. O singură dată, Goya încearcă (ceea ce mai fusese încercat înaintea lui de cîţiva pictori gotici în detaliile peisajelor) să echilibreze, prin bogăţia de materie a tonurilor sale limpezi, petele întunecate ce se desprind dintre acestea.
Pentru ca să-şi dea seama de geniul său, trebuie să aibă curajul să nu mai placă. Izolat de toţi din pricina surzeniei, el descoperă vulnerabilitatea spectatorului, învaţă că pictorul n-are de luptat decît cu el însuşi pentru a ajunge, mai devreme sau mai tîrziu, să-i învingă pe toţi. Singurătatea, spune el, „îngăduie observaţia". Să observi ce?
Pictează pentru Academia din San Fernando: Înmormîntarea Sardelei, Nebuni, Flagelatori. „Pentru a-şi ocupa imaginaţia, chinuită de priveliştea nenorocirilor care se abătuseră asupra lui"; şi crede că a vrut „doar să perpetueze mărturia adevărului". N-ar fi fost mai puţin adevăr în a picta o femeie trecînd pe stradă... Tonul scenelor populare din tapiseriile sale ne reţine mai mult decît cel din scenele italiene, pentru că e mai aspru şi pentru că-i adăugăm pe cel al geniului său de mai tîrziu.
| Autor | André Malraux |
| Specificații autor | scriitor, ziarist și om politic francez |
| Traducator/editor | Țepeneag D. |
| Specificatii traducator/editor | prozator român-francez contemporan stabilit la Paris |
| Anul publicării | 2025 |
| Format | 95 x 205 mm |
| Nr. pagini | 100 |
| Colecția | Arte |
| eBook | 2835-saturn-eseu-despre-goya-e-book-andre-malraux-trad-de-epeneag-d-9786067489644.html |
| ID eBook | 2835-saturn-eseu-despre-goya-e-book-andre-malraux-trad-de-epeneag-d-9786067489644.html |
| Gen | Arta |
| Subgen | Eseu |
| Limba | Romana |
| Tip format | Fizic |
| ISBN | 978-606-748-963-7 |
André Malraux (; n. , Paris, Île-de-France, Franța – d. , Créteil,
Île-de-France, Franța; născut André Berger) a fost un scriitor, ziarist și om politic francez. În tinerețe a dus o viață foarte aventuroasă, angajându-se și în agitațiile politice de diferite nuanțe.
Țepeneag Dumitru (n. , București, România) este un prozator român-francez contemporan stabilit la Paris.
A fost unul din membri marcanți al grupului oniric, teoretician al onirismului literar românesc. I s-a retras cetățenia română printr-un decret prezidențial, în 1975, după care s-a stabilit la Paris, unde, pentru câtva timp, a fost unul dintre animatorii exilului literar românesc. După 1990, face naveta între Paris și București, unde desfășoară o intensă activitate publicistică și editorială.
În anul 2008 i se decernează Premiul Uniunii Latine pentru întreaga activitate literară. A fost ales ca membru de onoare al Academiei Române în 2019.
Este unul dintre traducătorii cei mai importanți de limbă franceză în limba română și viceversa.
