Interviu în revista "Der Spiegel": însemnări despre "cazul Heidegger"-L1- Martin Heidegger

traducere de Alexandru Boboc

Volumul cuprinde interviul acordat de Heidegger redactorilor Rudolf Augstein și Georg Wolff, pentru revista Der Spiegel, în 23 septembrie 1966,  şi traducerile unor texte esențiale, care clarifică și completează aspecte controversate și amănunte mai puțin cunoscute din viaţa și opera lui Heidegger.

Mai multe detalii

2281P

Nou

36,00 lei cu TVA

Volumul îl prezintă –  într-un mod critic –  pe omul, intelectualul și filosoful  Martin Heidegger, fără a conține însă un caracter pur biografic și fără a avea pretenția unei analize exhaustive asupra operei sale.

Martin Heidegger. Interviu în revista Der Spiegel. Însemnări despre cazul Heidegger are trei părți: Martin Heidegger. Interviu în revista Der Spiegel, Martin Heidegger: Rectorul 1933-1934. Fapte și gânduri și Însemnări despre Heidegger.

Interviul,  comentariile și aprecierile unor intelectuali de seamă precum filosoful Jaspers sau  esteticianul Walter Biemel, sub atenta selectare și traducere a prof. Boboc,  au menirea să întregească  percepția corectă și, acolo unde e cazul, să înlăture neclaritățile și să cauterizeze preconcepțiile cu privire la identitatea culturală și valoarea umană a lui Heidegger.

 Cartea reprezintă, din acest punct de vedere,  o noutate în piața publicistică din România.

Potrivit lui Alexandru Boboc:Dacă poziţia politică şi concepţia lui Heidegger fac iminentă o analiză multilaterală, literatura asupra acestora nu rămâne mai puţin de evaluat critic! Căci, fără a neglija locul «episodul din 1933» în viaţa lui Heidegger, opera lui rămâne un fapt de necontestat al gândirii contemporane! Publicând traducerea Interviului nu facem decât să înlesnim înţelegerea receptării lui Heidegger în condiţiile culturii noastre, ale deschiderii în dialogul de idei din lumea contemporană”.

 (Notă asupra ediției)

AutorMartin Heidegger
Specificații autorfilosof si profesor la Universitatea din Marburg si Freiburg
Traducator/editorProf. univ. dr. Alexandru Boboc
Specificatii traducator/editorProfesor Emerit al Facultăţii de Filosofie
Anul publicării2019
Format95 x 205 mm
Nr. pagini192
ColecțiaCarti de referinta filosofie
eBook1997-interviu-in-revista-der-spiegel-insemnari-despre-cazul-heidegger-l1-martin-heidegger-9786067482720.html
ID Hard Cover1997-interviu-in-revista-der-spiegel-insemnari-despre-cazul-heidegger-l1-martin-heidegger-9786067482720.html
GenFilozofie
LimbaRomana
Tip formatFizic
CategorieStiinte umaniste
Sub-CategorieSociologie si filozofie
ISBN978-606-748-272-0
Nota 
2021-01-30
Martin Heidegger.Interviu în revista Der Spiegel. Însemnări desp

Citatul meu preferat din carte este: „Numai un Dumnezeu ne poate încă salva. Nu ne rămâne ca unică posibilitate decât să provocăm în gândire şi poezie o stare pregătitoare pentru apariţia sau absenţa lui în crepusculul nostru: căci în chipul Dumnezeului absent suntem noi înşine cei care pierdem”. Lecturarea interviului din 1966 mi-a schimbat radical percepția despre Heidegger. Recomand această carte!

    Scrieți-vă propria părere

    Scrieţi un comentariu

    Interviu în revista "Der Spiegel": însemnări despre "cazul Heidegger"-L1- Martin Heidegger

    Interviu în revista "Der Spiegel": însemnări despre "cazul Heidegger"-L1- Martin Heidegger

    Volumul cuprinde interviul acordat de Heidegger redactorilor Rudolf Augstein și Georg Wolff, pentru revista Der Spiegel, în 23 septembrie 1966,  şi traducerile unor texte esențiale, care clarifică și completează aspecte controversate și amănunte mai puțin cunoscute din viaţa și opera lui Heidegger.

    Scrieţi un comentariu

    Categoriaemblematic europa

    Din categoria lucrărilor catalogate Emblematic Europa fac parte cărțile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive și care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de ediții ilustrate, de forme noi de editare. Cultura română respiră și în prezent în cultura europeană pe care o asimilează specific. Capodoperele născute în epoci și culturi diferite în Europa au devenit în timp emblematice pentru spiritul continentului, considerat în istoria și întinderea lui demensurată azi pe globul pământesc. Fiecare carte din această categorie este marcată cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul în care a apărut și s-a afirmat. În cazul în care opera este considerată capodoperă, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodoperă a culturii europene.

    Ființă și timp marchează o nouă direcție în cercetarea fenomenolgiei, plasându -l pe  filosoful german M. Heidegger în rândul celor mai influenți gânditori ai secolului al XX-lea. Având în vedere rolul și contribuția sa în dezvoltarea fenomenologiei și, cu precădere, reverberațiile cercetării/muncii sale asupra culturii europene, se poate afirma că demersul editorial întreprins de prof. Alexandru Boboc și susținut de Editura Paideia este cu totul inedit, și în egală măsură necesar, volumul Martin Heidegger. Interviu în revista Der Spiegel. Însemnări despre cazul Heideggerreușind să completeze cu date esențiale biografia marelui filosof.

    Așa cum anunță și titlul, volumul se concentrează asupra  interviului lui Heidegger, din 1966, și are ca obiectiv realizarea unei prezentări critice asupra omului și filosofului german, fără a conține un caracter pur biografic și nici pretenția unei analize exhaustive asupra operei sale.

    Martin Heidegger.Interviu în revista Der Spiegel. Însemnări despre cazul Heidegger are trei părți: Martin Heidegger.Interviu în revista Der Spiegel, Martin Heidegger: Rectorul 1933-1934. Fapte și gânduri și Însemnări despre Heidegger, introducerea, traducerea, notele, comentariile și postfața fiind semnate de prof. Alexandru Boboc.

    Lucrarea se prezintă sub forma unui puzzel informațional – interviul,  comentariile și aprecierile unor intelectuali de seamă precum filosoful Jaspers sau  esteticianul Walter Biemel, sub atenta selectare și traducere a prof. Boboc,  au menirea să întregească  percepția corectă și, acolo unde e cazul, să înlăture neclaritățile și să cauterizeze preconcepțiile cu privire la identitatea culturală și valoarea umană a lui Heidegger –  și reprezintă, din acest punct de vedere,  o noutate în piața publicistică din România.

    Notă introductivă:

    (traducător, Alexandru Boboc)

    În stadiul actual al cercetării şi cunoaşterii filosofiei contemporane, al angajării în reconstrucţia modernă a domeniilor teoretice şi în dialogul de idei, traducerile devin cumva expresie a gustului pentru valoare şi totodată indiciu al unei maturizări a preocupărilor. Aceasta cu atât mai mult atunci când este vorba de opere semnificative pentru noua „experienţă a gândirii”, cum este Sein und Zeit a lui Martin Heidegger (căruia îi aparţine şi sintagma ce desemnează o formă-tip a experienţei umane).

    De fapt, în lumea de azi, receptarea lui Heidegger a căpătat o notă de iminenţă îndeosebi prin trecerea în prim-planul reflecţiei teoretice a problematicii unitare a omului şi a creaţiei umane, problematică centrală în opera celebrului filosof. Dincolo de studii analitice (venite pe linia unor interpretări diverse ca profil şi modalităţi de abordare), traducerea rămâne, prin forţa lucrurilor, baza (şi începutul într-un sens mai temeinic!) receptării lui Heidegger şi în cultura noastră.

    Fără a ne propune o caracterizare a fenomenului receptării lui Heidegger la noi, nici măcar a celei în forma traducerilor, menţionăm un început bun, marcat de traducerile de până acum:  (Despre originea operei de artă. (Editura Univers, 1982); Repere pe drumul gândirii, (Editura Univers, 1988); Fiinţa şi timp, 1( Editura Jurnalului literar, 1994); Timp şi fiinţă (Editura Jurnalul literar, 1995); Fiire şi timp, (Editura Grinta, 2001); Fiinţă şi timp, (Editura Humanitas, 2003) nu putem să nu atragem atenţia asupra importanţei unui climat de lucru (şi dialog al interpretărilor) necesar unui travaliu care, folosind limbajul filosofiei heideggeriene, rămâne „pe cale”. Din marea carte a înţelepciunii clasice aflăm, între multe altele, şi următoarele: „Patet omnibus veritas; nondum est ocupata. Multum ex illa etiam futuris relictum est” (Adevărul e accesibil tuturor; încă nu e ocupat. Din el a rămas mult, chiar şi pentru cei care vor veni de acum înainte Seneca, Epistulae, 33, 11).

    Este ceea ce confirmă şi Interviul acordat revistei „Der Spiegel”, în care, dincolo de ceea ce Heidegger considera o participare la „clarificarea cazului meu”, se întrezăresc noi posibilităţi de interpretare a operei sale teoretice şi a mişcării de idei din lumea contemporană.

     

    MARTIN HEIDEGGER (1889–1976) este unul dintre cei mai importanţi filosofi ai secolului XX. Provine din şcoala fenomenologică întemeiată de Edmund Husserl, al cărui elev apropiat a fost la Freiburg. Va dezvolta însă o cu totul altă concepţie asupra fenomenologiei, transformând-o radical, sub influenţa filosofiei vieţii (Dilthey) şi a filosofiei existenţei (Søren Kierkegaard), într-o fenomenologie ce are în centrul ei „întrebarea privitoare la fiinţă“ (ontologie). În tinereţe face studii de teologie (1909–1911) şi filosofie (1911–1913) la Freiburg, unde îşi începe activitatea didactică în anul 1915. Între 1923 şi 1928 predă la Universitatea din Marburg, revenind apoi la Freiburg ca succesor al lui Husserl. Timp de nouă luni, în anii 1933–1934, este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i ulterior reproşată ca implicare făţişă în politica nazistă. Rămâne profesor la Freiburg până în anul 1945, când forţele de ocupaţie franceze îi interzic să-și desfăşoare activitatea didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, cabana sa din Todtnauberg, în mijlocul Munţilor Pădurea Neagră, devine un loc vizitat de numeroşi intelectuali, cei mai mulţi francezi, fapt care îi va asigura o reală posteritate filosofică în Franţa. În anii de mijloc ai carierei sale, spre sfârşitul anilor '30, se dedică interpretării operei lui Nietzsche, pe care-l vede drept „ultimul metafizician“. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und Zeit / Fiinţă şi timp, din care publică în 1927 doar o treime din planul iniţial, fără a o încheia vreodată. Alte texte majore: Ce este metafizica? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre „umanism“ (1947), Introducere în metafizică (1953), Despre miza gândirii (1969).

       

    Alexandru Boboc (1930- 2020) a fost un filosof român, membru titular al Academiei Române din 2012.

     În anul 1964 a obţinut titlul de doctor în Filosofie de la Universitatea din Bucureşti, specializându-se în istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia culturii şi a valorilor, semiotică şi filosofia limbajului. De-a lungul ultimelor decenii, Profesorul Boboc s-a afirmat ca un specialist în sfera studiilor kantiene, a istoriei filosofiei şi filosofiei moderne, cu un interes deosebit pentru gânditori ca: Descartes, Leibniz, Hegel, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey, Husserl, Scheler, N. Hartmann. A coordonat peste 50 de teze de doctorat. În anul 1998, Academia Internaţională de Drept Economic şi Arte Audiovizuale din Chişinău i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. A fost membru al Academiei Române.

    10 alte produse din aceeași categorie

    Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și: