Prima expediție românească în Himalaia (e-book) - Pavel Mureșan, Ang Karma Sherpa

Pentru prima dată în istoria expedițiilor umane, un obiectiv important al acțiunii noastre 1-a constituit marcarea Anului International al Tineretului prin lansarea unui MESAJ DE PACE de pe marile înălțimi ale planetei de către asociațiile de alpinism din România și Nepal. Totodată, expediția a obținut permisul din partea autorităților nepaleze de a explora în
premieră o zonă în care până la acea dată nu pătrunsese niciun cercetător străin - fața sudică a masivului Gurja-Himal.
Muntele Gurja Himal, cu o înălțime de 7193 de metri, este un vârf frumos din lanțul muntos Dhaulagiri din centrul-vestul Nepalului. Se pare că acest munte își are numele după Gurja Gaon, un oraș vechi din apropierea muntelui. Inițial, scopul echipei era să urce muntele pe creasta nord-vestică normală. Cu toate acestea, în timpul marșului de apropiere spre tabăra de bază, trei membri ai echipei române au ales să accepte provocarea de a escalada muntele pe fața sudică extrem de abruptă și expusă, necucerită încă până astazi . În urma unor eforturi deosebite, după un lung și obositor marș de apropiere, membrii expediției, escaladând pereți uriași și înfruntând frigul, vântul și avalanșele puternice, precum și lipsa de oxigen la altitudine, au reușit să cucerească, în timpul record de opt zile, vârful Gurja-Himal (7193 m) - unul din cele mai dificile vârfuri din masivul Himalaya. O expediție națională japoneză de mare amploare a cucerit același vârf în 25 de zile, după ce mai făcuse două tentative de ascensiune în anii precedenți. Presa nepaleză, precum și posturile de radio și televiziune, revistele de specialitate au prezentat succesul și performanțele Primei expediții româno-nepaleze în Himalaya, semnificația ei patriotică și sportivă. Mai puțin presa românească. În Kathmandu, membrii expediției au fost felicitați și li s-a acordat Diploma de onoare din partea prințului Dhirendra, președintele Comitetului național pentru A.I.T. Mesajul de felicitare și condoleanțe al prințului Dhirendra, fratele regelui Nepalului, a fost publicat pe prima pagină în cel mai important cotidian național nepalez „The Rising Nepal” și difuzat la posturile de radio. In țară lucrurile s-au petrecut diferit. Expediția nu a fost recunoscută oficial nici până astăzi iar membrii expediției de la Clubul „Grivița Roșie” și - au suportat fiecare cheltuielile. Am înfruntat rezistența regimului comunist și am înălțat cu sacrificiu si curaj steagul românesc pentru prima dată pe unul din cei mai dificil munți din Himalaya. Ne-am păstrat demnitatea și nu am cerut avantaje, diplome, titluri sau certificate de revoluționar. Lăsăm timpul și istoria alpinismului românesc sa ne judece.

 Mulțumesc pe aceasta cale tuturor celor care au simpatizat și sprijinit aceasta expediție: alpiniștilor români, familiilor și rudelor membrilor expediției care au înțeles riscurile și sacrificiile acestei expediții și au sprijinit-o moral, material și afectiv. Mulțumirile mele speciale se îndreaptă spre soția mea Irina care a avut curajul să rămână acasă însărcinată și cu riscul de a nu mă mai vedea niciodată. Sprijinul ei moral și afectiv l-am simțit tot timpul în drumul spre înălțimi. Dar dintre toți, cea care a suferit jertfa supremă a acestei expediții a fost Carmen Sara Panazan, soția lui Cezar, căzut in Himalaya la data de 15 mai 1985 pe peretele Konabon al Feței sudice a masivului Gurja Himal (7193 m). Erau de foarte puțin timp căsătoriți când Cezar a plecat și nu s-a mai întors. De acolo de sus din ghețurile himalayene și mai de sus din albastru infinit al cerului, El o privește cu seninătatea unui început și a unei povești nesfârșite. Tristețea, durerea și omagiile noastre nu îl pot aduce înapoi dar sufletele și inimile noastre vor vibra și bate pentru totdeauna pentru Cezar și Carmen.

 Mulțumesc de asemenea lui Steluța Vărgulescu, sora lui Cezar, care ne-a pus a dispoziție, cu amabilitate, documentele rămase de la Cesar (poze, jurnal etc.). Prima expediție românească în Himalaya rămâne un moment de referință în istoria alpinismului românesc. A fost un succes, o premieră națională, dar și o probă de foc a curajului, rezistenței și capacității de risc a alpiniștilor români. Dar orice expediție își are o istorie a ei, succesele, insuccesele și dramele ei. Care este povestea alpinismului românesc și a primei lui expediții în Himalaya veți vedea in acesta lucrare.

Pavel Mureșan
Febr. 2026
(La 41 de ani de la organizarea Expediției – niciodată nu este prea târziu pentru memoria celor căzuți).