Mozaic iudaic. File alese din istoria poporului evreu- Alexandru Cristian, Eugen Stanescu

Cartea cuprinde un mănunchi de date istorice, articole, interviuri și eseuri despre istoria fascinantă a poporului evreu din România.

EVREII DIN ROMÂNIA

Cercetările arheologice atestă prezenţe evreieşti pe teritoriul României din secolul II d.Hr. Printre dovezi menționăm antroponimele de pe unele inscripții de la Sarmisegetuza, textele funerare legate de divinități iudaice descoperite la Orșova, monezi ebraice din anii 133-134 d.Hr.

Numărul informațiilor istorice referitoare la prezența evreilor în spațiul românesc se amplifică începând din secolul al XIII-lea. Evreii se află printre negustorii care practicau comerțul între Bizanț–Rusia şi Polonia, traversând Bulgaria şi meleagurile dunărene.

Marele istoric român Nicolae Iorga confirmă prezența evreilor pe teritorii româneşti înainte de 1480.

Există atestări documentare privind existența unui cartier evreiesc la Cetatea Albă în prima jumătate a secolului al XIV-lea.

Conform istoricului M.A. Halevy, la mijlocul secolului al XVI-lea, se înregistrează existența unor colectivități evreieşti în Bucureşti. În secolul al XVII-lea prezența evreiască pe teritoriile româneşti este atestată printre altele şi de prezenţa unor personalităţi ale culturii iudaice ca Solomon del Medigo şi Nathan Hanover.

Unele prevederi din Pravila de la Govora (1640) a lui Matei Basarab şi Cartea românească de învățătură (1646) a lui Vasile Lupu dovedesc implicarea evreilor în viața societății din Țara Românească şi Moldova.

În secolul al XVIII-lea se înregistrează o sporire apreciabilă a evreilor în Țările Române, aceştia activând în domeniul comerţului şi meseriilor. Documente de epocă evocă printre alții pe un negustor Abraham care aducea mărfuri fine din Olanda sau pe meseriaşul argintar David care lucra la Curtea Domnească din Iaşi. Istoricul Nicolae Iorga citează pe un anume Hertzel Marcovici ca fondator al primei fabrici din Moldova; pe farmacistul Avram, de la Curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi iluministul Daniel de Fonseca, medicul şi sfetnicul domnitorului Constantin Mavrocordat.

Evreii au participat ca luptători în armata românâ până la terminarea operaţiunilor militare în anul 1919. Ca urmare a formării statului național unitar român, populația evreiască a sporit la aproximativ 800.000 de suflete. În anul 1919, prin două decrete-legi, s-a acordat cetăţenia evreilor din Vechiul Regat. Ei au obținut aceasta pe baza unor cereri individuale, prin care dovedeau că s-au născut în România. Evreilor din noile teritorii li s-a recunoscut cetăţenia română în mod automat, pe baza tratatelor de pace internaționale din anul 1919. Art. 133 al Constituţiei României din anul 1923 a consfințit aceste drepturi.

În toată epoca interbelică evreii se implică activ în viața economică, socială, politică şi culturală a țării, aducând o contribuţie importantă la procesul de modernizare a societății româneşti.

De-a lungul existenței lor pe pământul României evreii au adus propria lor contribuție la dezvoltarea ştiintifică, artistică şi literară a țării. Medici celebri ca Iuliu Barasch (1815-1863), M. Wertheimer (1820-1894), M. Goldstein (1872-1955), M. Cajal (1885-1972), matematicieni ca David Emanuel (1854-1941), Ernest Abason (1880-1950), S. Sanielevici (1870-1963), M. Haimovici (1906-1973), chimişti ca Lazăr Edeleanu (1861-1941) etc.

Din domeniul ştiințelor umaniste au intrat în istoria culturii româneşti lingvişti şi folclorişti ca Moses Gaster (1856-1939), H. Ţiktin (1850-1936), Lazăr Săineanu (1859-1934), I.A. Candrea (1872-1950) etc.

Din domeniul literaturii şi artei au intrat în patrimoniul internaţional nume ca Tristan Tzara (1903-1946), B. Fundoianu (1898-1944), Ilarie Voronca (1903-1946), pictori celebri ca C.D. Rosenthal (1820-1951), I. Iser (1881-1959), M. Iancu (1895-1984), V. Brauner (1903-1966), Margareta Sterian (1897-1992).

Cei aproximativ 10.000 de evrei existenți azi pe teritoriul României sunt organizați în 63 de comunități și obşti. Comunităţile evreieşti sunt reunite în Federația Comunităților Evreieşti din România, condusă de un comitet de conducere în fruntea căruia se află un preşedinte, în persoana d-lui acad. prof. dr. Nicolae Cajal, și un secretar general, în persoana d-lui Av. Iulian Sorin.

Alexandru Cristian s-a născut la data de 23 octombrie 1987 în Brăila. Este scriitor, istoric, eseist, poet român. Este specialist în istoria relațiilor internaționale, axându-se pe relațiile româno-americane, româno-israeliene, geopolitică, istorie și filosofie politică.

Este autor al unor articole științifice în domeniul securității și apărării naționale, istoriei, geopoliticii, istoriei medicinei, relațiilor internaționale.

A publicat mai multe cărți la Editura Paideia, fiind un colaborator vechi al editurii noastre.