Timpul monumentului istoric - Kazamer Kovacs

„Cartea aceasta reprezintă un stadiu al preocupărilor mele legate de teoria patrimoniului istoric, așa cum s-au articulat ele de-a lungul mai multor ani. În această perioadă – începută cam prin 1995, deși interesul meu pentru istoria arhitecturii și practica restaurării e mult mai vechi – am putut beneficia de mai multe burse de cercetare, fără de care călătoriile de studii, dar și răgazul necesar reflecției ar fi fost de neimaginat. Nu aș fi plănuit, început, continuat, reluat și încheiat acest studiu fără minunata îndrumare a Sandei Voiculescu în elaborarea tezei mele de doctorat. Vorbele recapătă, aici, sensul lor originar: minunată îndrumare. Gîndurile mele de recunoștință care se îndreaptă către profesoara Voiculescu se simt sărmane în fața blîndei severități și nesfîrșitei dărnicii de cunoaștere și înțelepciune cu care, de o viață, mă ajută să îmi găsesc un drum al meu. Traducerea cărții – fundamentale în domeniu – Alegoria patrimoniului de Françoise Choay a constituit, ca proces intelectual, o secvență definitorie în limpezirea ideilor mele legate de teoria monumentului de arhitectură, idei tributare în foarte mare măsură cercetărilor autoarei. Dacă discursul teoretic al cărții acesteia a dobîndit oarecare stil și coerență se datorează ajutorului soției mele, Ilinca Crăiniceanu, care a avut bunătatea și răbdarea de a revedea textul înainte de editare”.

În cazul monumentului de arhitectură, relația cu timpul capătă altă specificitate datorată tocmai trăsăturilor care deosebesc arhitectura de celelalte arte formatoare. Se înțelege și mai bine, de ce tocmai ruina – o categorie de arhi tec tură cu totul excepțională, care a scăpat de uzura firească datorată locuirii – este aleasă de autor ca obiect arhitectural exemplar.

(...)

Monumentul istoric și-a căpătat numele în raport cu memoria, în urma unui transfer semantic de la monumentul „ pur și simplu”. Acest fapt constituie punctul de plecare inevitabil pentru orice reflecție vizînd relația sa cu timpul. Un lucru rememorat se găsește obligatoriu situat într-un trecut relativ față de subiectul care își amintește. Altfel spus, un interval de timp, subiectiv determinat, care face posibilă plasarea lucrului reamintit într-un domeniu al memoriei este condiția necesară pentru dobîndirea, de către un artefact, a calității de monument.

Teoria semnelor în arhitectură

Am văzut că mediul amenajat tinde să se monumentifice pe măsură ce încorporează straturi de semnificații ce servesc pentru determinarea și susținerea identității culturale a comunităților. Funcția semantică a arhitecturii se prelungește în cea a patrimoniului construit, fiind în fond o sub-specie a celei dintîi; de aceea, teritoriul semantic este unul comun, pe care continuitatea semnificației este echivalentă continuității arhitecturale. Glisarea calității arhitecturale a mediului amenajat în calitate patrimonială, prin revalorizarea semnificațiilor arhitecturale în semnificații patrimoniale, constituie miezul procesului de monumentificare.

Poate cel mai elementar motiv pentru abordarea funcției semantice a arhitecturii este articulat de Geoffrey Broadbent, cînd constată că „ dacă toate clădirile poartă semnificații, ar trebui să vedem cum o fac”. După care pornește să contureze o semiotică pierciană aplicată arhitecturii. Astfel, clădirile pot fi pe rînd sau în mod simultan, în totalitate sau parțial indici, simboluri sau iconi în funcție de referent sau de referință. 

Kázmér Kovács predă cursuri de teoria arhitecturii și proiectare la Universitatea de arhitectură și urbanism Ion Mincu. Domeniile sale de interes vizează problematica patrimoniului și chestiuni legate de amenajarea spațiilor intermediare.

A publicat pe aceste teme cărți și numeroase articole de revistă ori capitole în volume colective.

Este autor și coautor al unei diversități de proiecte: planuri urbanistice, amenajări peisajere, artă monumentală, edificii noi, reabilitarea unor monumente istorice.

Cărți

Peisaj cu grădină și casă (Landscape with Garden and House), Simetria, București,2011.

Timpul monumentului istoric, Paideia, București,2003.