Teologia post-decembristă - George Remete

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent, aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

Patologia Bisericii și a teologiei

Pentru a înțelege paradoxul Bisericii ca simultan sfințenie și patologie, precum și necesitatea permanentă a criticii, este nevoie să ne reamintim mereu elementele dogmatice esențiale privind Sf. Biserică. Biserica este un organism teandric, adică dumnezeiesc și omenesc în același timp. În ființa ei dumnezeiască, Biserica este și rămâne infailibilă, adică autentică, deplină și inatacabilă în veci. În partea ei umană însă, Biserica are patologia ei, ca orice ființă, iar patologia teologică este cea mai periculoasă. A semnala deficiențele umane și istorice ale Bisericii nu înseamnă nicidecum a uita sau a afecta absolutul ei divin. Dimpotrivă, recunoașterea și tratarea bolilor – cu iubire, fidelitate și devotament necondiționat – este actul necesar de cea mai mare responsabilitate și iubire. Fără îndoială că diversitatea bolilor impune și diversitatea metodelor de tratare. De multe ori, doctorul trebuie să oblojească și nu să stârnească rana. Dar de cele mai multe ori el trebuie s-o deschidă și s-o curățească. Atunci când se strânge murdărie multă și boala e gravă, se justifică și se impune critica severă. Este cu totul semnificativ aici că teologi adevărați și conștiințe depline ale Bisericii au fost cei care au avut responsabilitate și au luat atitudine: nu se știe cât bine au făcut Bisericii aceia care au tăcut în fața minciunii și a ticăloșiei, dar se știe bine cât de importanți și folositori au fost cei care au vorbit. Marii teologi și marile conștiințe au luat atitudine și s-au exprimat cât se poate de critic: este suficient să ne amintim de critica necruțătoare a Sf. Vasile cel Mare împotriva responsabililor iresponsabili ai Bisericii, într-o debandadă generală (vezi Tratatul „Despre Sf. Duh”), a Sf. Grigorie Teologul și mai ales a Sf. Simeon Noul Teolog. Este extrem de important că tocmai teologul cel mai mistic și simplu egumen, Sf. Simeon Noul Teolog, îndrăznește cea mai vehementă critică împotriva episcopilor iresponsabili. El demască faptul că sunt „episcopi, mulți din puțini, înălțați și în același timp smeriți cu smerenia cea rea și potrivnică, care vânează slava oamenilor … care stau înaintea altora prezidând de pe tronuri clerul și preoții”

Părintele Gheorghe Remete profesor universitar, specialist în domeniul științelor umaniste, în special teologie.

Părintele Gheorghe Remete s-a născut în anul 1954 și este cadru didactic universitar, specialist în domeniul științelor umaniste, în special teologie. În prezent este profesor univ. dr. al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Albă Iulia.