Proza senzuala (scriitori români) - Antologie întocmită de dr. Petre D. Anghel

Categoria: emblematic romania

Din categoria lucrărilor catalogate Emblematic Europa fac parte cărțile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive și care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de ediții ilustrate, de forme noi de editare. Cultura română respiră și în prezent în cultura europeană pe care o asimilează specific. Capodoperele născute în epoci și culturi diferite în Europa au devenit în timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcată cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul în care a apărut și s-a afirmat. În cazul în care opera este considerată capodoperă, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodoperă a culturii europene.

Lucrarea prezintă modul de manifestare al imaginarului erotic în textele unor scriitori precum: Constantin Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, Victor Papilian, Marin Preda și Radu Rosetti.

Ediţii:

Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfaţa editorului, Bucureşti, 1992; Un porc de câne, Bucureşti, 1992; Mihai Eminescu, Aur, mărire şi amor, Craiova, 1992; G. Dem. Teodorescu, Basme române, Bucureşti, 1996 (în colaborare).

Forma culturală a erosului cu cel mai mare impact în imaginarul erotic european se dovedește a fi, după mulțimea literaturii care a perpetuat-o  – iubirea-pasiune. Hermeneuții erosului, Julius Evola, Ortega y Gasset, Denise de Rougemont o consideră în unison fața autentică a iubirii.

Iubirii-pasiune i s-au dedicat numeroase studii, cea mai importantă este considerată și l aora actuală celebra carte a lui Denise de Rougemont, Iubirea și occidentul. Contestat mai cu seamă în ceea ce privește originea erosului curtenesc atribuită ereziei catharilor sau a confuziilor pe care le trezesc raportările autorului la dialectica pasiunii cu agapé , Rougemont oferă, fără îndoială, cea mai amplă panoramare a evoluției imaginarului erotic în Europa, pornind de la lirica trubadurilor și a romanului curtenesc, în speță a lui Tristan și Isolda, sec. XII. El precizează că „Iubirea - pasiune a apărut în Occident ca o represiune a creştinismului (şi în special a doctrineisale referitoare la căsătorie) asupra sufletelor în care subzistă un păgânism firesc sau moştenit”.

Așadar, de la bun început iubirea-pasiune își confirmă caracterul păgân și eretic, „o erezie creştină, istoric determinată”.

Cuprins

AU MAI PĂŢIT-O ŞI ALŢII de Constantin Negruzzi

AMALIA de Mihai Eminescu

POVESTEA LUI IONICĂ CEL PROST de Ion Creangă

CALUL DRACULUI de Ion Luca Caragiale

FÂNTÂNA DINTRE PLOPI de Mihail Sadoveanu

MANOLE, MANOLE, MEŞTERE MANOLE de Victor Papilian

UN POPĂ ROMÂN LA CURTEA PAPEI BORGIA de Victor Papilian

LA CÂMP de Marin Preda

PĂŢANIA CUCOANEI ILENUŢA de Radu Rosetti

Antologie întocmită de Petre D. Anghel

Petre D. Anghel (27 iulie 1940, Ciorogârla, judeţul Ilfov) – editor şi critic literar, este fiul lui Dumitru şi al Anghelinei Anghel, ţărani. Absolvent al Liceului „Spiru Haret” din Bucureşti (1958), a urmat cursurile Facultăţii de Filologie ale Universităţii din Bucureşti (1958-1963). A devenit, în 1963, cadru didactic la Catedra de limbi moderne a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Şi-a luat doctoratul în ştiinţe filologice în 1984, cu o teză despre publicaţiile conduse de George Călinescu.

A colaborat cu studii, articole, cronici şi recenzii la „Revista de istorie şi teorie literară”, „Forum”, „Limbă şi literatură”, „Orizont”, „Caiete critice” şi „Luceafărul”, fiind preocupat îndeosebi să comunice informaţii noi şi texte  mai puţin cunoscute despre George Călinescu, Tudor Arghezi şi Constantin Noica şi să recenzeze cărţile unor critici şi istorici literari de prestigiu.

Volumul „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (1993), prefaţat de un amănunţit itinerar al receptării, antologhează documentele referitoare la etapele elaborării monumentalei opere călinesciene – desprinse din corespondenţa autor-editor – şi reface traseul spiritual al acesteia, de la explozia apariţiei, perplexitatea comilitonilor şi scandalul pro şi contra la interzicerea ei în perioada comunistă, bătălia reeditării şi triumful final. Preluând o ipoteză lansată de Alexandru Piru cu privire la intenţiile lui Eminescu de a scrie un roman cu tema bogăţie-putere-amor, Anghel a concretizat-o în ediţia Aur, mărire şi amor (1992), fragmentele eminesciene alcătuitoare, selectate din manuscrise, sugerând ideea unui fir epic romanesc.

A mai restituit textul integral al primei ediţii din Hronicul măscăriciului Vălătuc, de Al. O. Teodoreanu (1992), însoţit de un glosar şi o amplă postfaţă, în care sunt evidenţiate valoarea şi unicitatea scrierii în contextul literar interbelic.

O antologie de texte din literatura română, de la Costache Negruzzi la Marin Preda, având ca dominantă erotismul, este volumul Au mai păţit-o şi alţii (2001), conceput ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui Anghel sunt evidenţiate şi de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecţiune nouă a manuscrisului, însoţită de un glosar şi o amănunţită notă filologică.

Opera literară:

„Istoria literaturii române de la origini vână în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), Bucureşti, 1993; Şi Domnul a zis, Bucureşti, 2003.

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

Această antologie reunește texte cu caracter erotic, din perspectiva unor mari scriitori români.