Mănăstiri ortodoxe româneşti - Muntenia - Radu Lungu

„Focare de cultură, mănăstirile din vremea lui Matei Basarab – „cel mai mare ctitor religios al neamului nostru” românesc – erau și „pioni” activi în sistemul de apărare al ţării, în condițiile absenței impuse de suzeranul otoman a cetăților, prezenței raialelor turcești dunărene și veleităților dinastice ale „basileului” moldav. Întărite prin grija voievodului însuși, mănăstirile acopereau principalele zone strategice ale Munteniei. Pentru a ne referi doar la mănăstirile „alese”, în zona sud-carpatică musceleană străjuia M-rea Câmpulung; pe căile de acces spre cetatea de scaun de la Târgoviște și spre reședința domnească de la București se aflau același așezământ fortificat de la Câmpulung și, respectiv, mănăstirea ilfoveană Căldărușani.”