Cunoasterea prin tacere.Tacerea ca arta. Tacerea artistica a lumii-vol.2-George Remete

Ca fiinţă, tăcerea nu există în abstract, inform, nedeterminat, ci numai încorporată în formele concrete ale spiritului uman.Dacă n-am experimenta-o încorporată în dimensiunile concrete ale artei, filosofiei şi teologiei, ideea tăcerii ca fiinţă ar rămâne simplă convenţie şi pură teorie. Prin urmare, tăcerea nu există ca fiinţă în sine ci ca fiinţă artistică, filosofică sau teologică; se observă că aici nu avem în vedere domeniul ştiinţelor exacte (al tehnicii,
techné): pentru că nu-l considerăm esenţial spiritului. Vom urmări deci tăcerea încorporată în cele trei dimensiuni ale spiritului, pe rând, începând cu domeniul artei.
Arta este o dimensiune şi o exprimare esenţială, extrem de bogată, a spiritului. Trebuie să precizăm că aici noi avem în vedere arta numai ca eveniment, spectacol sau estetică a sentimentului, ca desfăşurare a “gândurilor inimii”, a întregii game de sentimente de care e capabil sufletul uman şi nu ca produs estetic, concretizat material.
Prin artă noi vrem să înţelegem aici sentimentul, simţirea sau sensibilitatea omului ca suflet, ca persoană. De asemenea, nu avem în vedere întregul tărâm al artelor, ci ne vom întemeia numai pe exemple din poezie, ca expresie eminentă a artei.