Focus - grupul in investigatia sociala. Metode de cercetare calitativa editia a II-a revazuta - Alfred Bulai

Categoria: emblematic romania

În categoria Emblematic România se înscriu toate lucrările publicate de editura Paideia care sunt întru totul reprezentative sau semnificative pentru cultura română și formarea intelectuală a românilor.Însemnul editurii prin care este indicată această categorie este un timbru a cărui grafică sugerează domeniul în care lucrarea poate fi considerată ca emblematică. Dacă este o operă de primă mărime și importanță se adugă în timbru specificația capodoperă a culturii române.

Focus - grupul în investigația socială. Metode de cercetare calitativă îmbogățește bibliografia curentă din domeniul de cercetare axat pe informația și investigația de tip social, din România.

Lucrarea realizată de Alfred Bulai cuprinde aspectele metodologice și pragmatice semnificative, presupuse de această metodă și se adresează atât specialiștilor cât și celor interesați să înțeleagă modul în care se realizează informația socială.

Focus grup este o tehnică folosită de sociologi și în diferite domenii de studiu care includ studii de comunicare, educație, științe politice și sănătate publică.

Este o formă de cercetare calitativă constând în interviuri, în cadrul cărora un grup de oameni sunt întrebați despre percepțiile, opiniile, convingerile și atitudinile lor față de un produs, serviciu, concept, reclamă, idee sau ambalaj. Întrebările sunt adresate într-un cadru de grup interactiv în care participanții sunt liberi să discute cu alți membri ai grupului. În timpul acestui proces, cercetătorul fie ia notițe, fie înregistrează punctele vitale pe care le obține din grup. Cercetătorii ar trebui să selecteze cu atenție membrii grupului focal pentru răspunsuri eficace și autoritare.

Grupurile focus au început pentru prima dată, ca metodă de cercetare, în anii ’40 la Universitatea Columbia. Acestea desfășurau cercetări de piață privind telenovele radio.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Robert K. Merton și-a propus să analizeze eficacitatea propagandei cu ajutorul grupurilor focus.

Paul Lazarsfeld a primit, de asemenea, un contract de guvern pentru a obține o perspectivă asupra răspunsurilor indivizilor la propaganda de radio de război.

În timpul cercetărilor sale, Merton a creat o procedură în care doisprezece participanți la un studio de radio ar răspunde la conținutul asociat negativ, lovind un buton roșu sau informații asociate pozitiv, apăsând un buton verde.

Merton a creat o procedură de intervievare pentru a obține în continuare informații și reacții subiective din partea participanților. Ulterior, a înființat grupuri focus la Biroul de Cercetări Sociale Aplicate din SUA, înainte de 1976.

Utilizarea grupurilor focus de către sociologi a câștigat popularitate în anii 1980, când Merton a publicat un raport asupra interviurilor centrate.

Lucrarea propusă de noi, la rândul ei, poate fi judecată la două niveluri. La un prim nivel, corespunzător domeniului de aplicare instrumentală, informațiile pe care le‑am pre‑ zen tat sunt suficiente pentru a putea înțelege modul în care funcționează, este proiectatăși poate fi aplicată o asemenea metodă. În această perspectivă lucrarea poate fi utilă oricărei persoane care lucrează cu date sociale, fără a fi neapărat un specialist în domeniul științelor sociale. La un al doilea nivel, lucrarea este utilă și pentru specialiștii din acest domeniu care doresc să își formeze competențe speciale în domeniul cercetărilor calitative, numai că, într‑un astfel de caz, trebuie să facem precizarea că, în procesul de pregătire al unui astfel de specialist, este nece sar să fie considerate ca esențiale și alte domenii, precum studiul comunicării umane, psihologia socială, dinamica grupurilor, mai general teoriile sociologice care pun accent pe natura comunicațională a socialului.

Dintre toate metodele de cercetare utilizate astăzi pe scară largă de nespecialiști, ancheta de tip focus‑grup, sau interviul focalizat, este probabil metoda cea mai des întâlnită. Oricum, dacă nu este cea mai des utilizată, cu siguranță este metoda cea mai prost aplicată. Aceasta din două motive. Pe de o parte, anchetele de acest tip pot fi relativ ieftine, în condițiile în care, pentru nespecialiști, ele pot fi făcute ușor să pară profesionale, și de aici apare tentația ex‑ trem de mare de a fi utilizate. Pe de altă parte, proasta aplicare a lor se leagă de faptul că des‑ fășurarea unui interviu focalizat presupune de departe competențe mult mai mari ale celui care desfășoară acest tip de investigație, decât în cazul aplicării altor metode.

Alfred BULAI,  conferențiar univ. dr.,  prodecan al Facultății de Științe Politice

Cursuri predate: Metodologia cercetării sociologice, Sociologie generală, Sociologia comunicaţiilor, Concepte fundamentale în sociologie, Comunicare socială, Introducere în politicile publice, Analiză electorală şi marketing politic, Focus grup, Sociologie vizuală.

Interese de cercetare: comunicare publică şi socială, evaluare campanii și activităţi de comunicare, analiză a programelor de cercetare, sociologie electorală, politici publice, diagnoză instituţională, training şi pregătire în domeniile specificate.

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului ateșat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

Ediția include o introducere detaliată, precum și date bibliografice.

Structurată în cinci capitole, lucrarea cuprinde date esențiale privind problematica focus-grupului, avantajele și limitele acestui tip de investigație, tipologia eșantioanelor utilizate, rolul moderatorului, strategiile de moderare, tipologia focus-grupului și modul în care se realizează prelucrarea datelor.