România Digitală - Horia Mihălcescu

Categoria emblematic românia

În categoria Emblematic România se înscriu toate lucrările publicate de editura Paideia care sunt reprezentative sau semnificative pentru cultura română și formarea intelectuală a românilor.

Însemnul editurii prin care este indicată această categorie este un timbru a cărui grafică sugerează domeniul în care lucrarea poate fi considerată emblematică. Dacă este o operă de primă mărime și importanță se adaugă în timbru specificația capodoperă a culturii române.

Economia digitală este din ce în ce mai prezentă în jurul nostru. Bazându-se pe multitudinea de date generate de consumatori, clienți, dispozitive, această nouă paradigmă economică aduce schimbări și generează efecte imposibil de ignorat, de care companiile trebuie să țină seama. De la capacitatea de a produce valoare din aceste date și de a transforma aceste date, prin tehnologii inteligente în sursă de avantaj competitiv, până la generalizarea competiției, prin accesul facil la piețe utilizând instrumente digitale.

O componentă fundamentală a digitalizării este utilizarea tehnologiilor moderne cuprinse sub conceptul umbrelă de Industrie 4.0. Adoptarea și utilizarea acestor noi tehnologii, în special în fundamentarea deciziilor de marketing, semnifică gradul de modernizare a unei economii.

Pe parcursul lucrării am dezvoltat componenta teoretică a conceptului de economie digitală, digitalizare, Industrie 4.0, Big Data și relațiile pe care aceste tehnologii îl au cu funcția de marketing a companiei.

În această nouă realitate, cercetarea de față își propune să investigheze care este nivelul general de digitalizare al companiilor românești, gradul de înțelegere al noilor tehnologii din cadrul Industriei 4.0 și în special a tehnologiilor inteligente Big Data.

Concluziile cercetării arată că nivelul de înțelegere al economiei digitale, a elementelor de tehnologie care stau la baza acesteia, sunt încă vag cunoscute, gradul de înțelegere și penetrarea noilor tehnologii este relativ scăzut.

În acest sens, trebuie spus că una dintre concluzii arată că, în general, o companie, pe măsură ce se digitalizează, își crește cifra de afaceri și, mai mult decât atât, cu cât nivelul de digitalizare către care se îndreaptă este mai mare, cu atât creșterea cifrei de afaceri este mai mare, în condițiile în care avem de-a face cu o corelație între gradul de înțelegere și cunoaștere a tehnologiilor digitale de către manageri și gradul de digitalizare al companiilor.

O concluzie finală este că nu numai tehnologiile, dar și conținutul activității de marketing sunt cunoscute încă precar în companiile românești.

PREFAȚĂ

Cei doi ani de reducere a contactelor sociale datorați Pandemiei de Covid-19, respectiv 2020 si 2021, ar fi trebuit să conducă la un avans consistent al digitalizării la nivel social, instituțional și de afaceri.

Cercetarea cantitativă a domnului Mihălcescu, realizată în anul 2022, poate cea mai relevantă și completă cercetare de nivel academic realizată în România ultimilor ani asupra nivelului de digitalizare din țara noastră, arată cum avansul pe care ni l-am fi dorit nu este încă suficient pentru a vedea că instituțiile, companiile și, în ultimă instanță, societatea românească sunt competitive la nivel global sau european. 

Pe lângă nivelul de profunzime remarcabil al cercetării cantitative asupra digitalizării companiilor românești, Digitalizarea României – O investigație asupra României digitale propune o serie de întrebări și răspunsuri adecvate din zona politicilor publice, de o rară subtilitate și profunzime. 

Modelul matematic rezultat în baza datelor cercetării cantitative propune o viziune holistică extrem de necesară la nivel social și economic, scoțând în evidență nevoia de educație continuă la nivelul antreprenorial și managerial.

Digitalizarea României – O investigație asupra României digitale este o carte pe care o recomand tuturor celor care vor să înțeleagă România actuală, în principalele ei coordonate. În interiorul coperților veți găsi întrebări si răspunsuri de o remarcabilă franchețe, bazate nu pe speculație, ci pe datele unui efort de cercetare consistent. 

Analiza asupra avantajelor generate de implementarea Industriei 4.0, și, în special, a tehnologiei Big Data realizată de autor relevă complexitatea modului în care trebuie abordată informația publică, aflată între Scylla amenințărilor de CyberSecurity și Charybda unui retard la nivelul capacității de interpretare și impactul instrumentelor de inteligență artificială asupra proceselor de analiză și acțiune a societății civile, a companiilor și nu în cele din urmă a instituțiilor statului. Fără a ne propune digitalizarea ca un panaceu universal al construcției sociale și de business, fără a ne sugera ca o Românie complet Digitală este „cea mai bună dintre lumile posibile” asemenea lui Candide al lui Voltaire, autorul arată peremptoriu că menținerea unui nivel precar de digitalizare, adică actualul nivel, nu poate genera competitivitate și viitor pentru economia Românească și în general pentru societate. 

Alături de multitudinea de date, tipologii și comparații realizate de dl. Mihălcescu, Digitalizarea României – O investigație asupra României digitale, este o lectură necesară, recomandată pentru orice student, cercetător, înalt funcționar al statului, sau în general, pentru oricine care își dorește să înțeleagă România, Digitalizarea și sensul evoluției istoriei în care ne aflăm. Din acest motiv o recomandă ca o lectură captivantă, provocatoare și luminare.       

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Orzan

Introducere

Cred că este de datoria fiecărui cercetător onest să caute nu numai un adevăr abstract, ci și un adevăr aplicabil, care să ajute la o evoluție a comunității din care face parte.

Cartea de față caută cauze și soluții la o multitudine de fenomene pe care le observăm în România și, în primul rând, la decalajul nivelului de trai, al productivității, al produsului intern brut per capita, al nivelului general de dezvoltare, al oportunităților față de zdrobitoarea majoritate a țărilor dezvoltate. Chiar dacă pot fi spuse multe despre acest decalaj, invocând cauzalități istorice și culturale, nu putem ignora cauzalitatea tehnologică. Ea e, de pildă, imediat vizibilă în percepția (incorectă) a reducerii nivelului de oportunități personale o dată cu creșterea nivelului de adoptare a noilor tehnologii.

Evenimente disruptive, precum democratizarea accesului la inteligența artificială, vor crea inevitabil câștigători și perdanți atât printre indivizi și companii, cât și printre națiuni, comunități, regiuni și chiar continente. Ca urmare, găsirea unei explicații a ritmului lent de adoptare a tehnologiilor inteligente în România în raport cu impactul rapid pe care aceste tehnologii le au asupra performanței companiilor și, până la urmă, a societății în ansamblu a constituit în fapt interesul inițial al cercetării.

Cercetarea argumentează că un ritm lent al adoptării tehnologiilor inteligente riscă să facă din companiile românești victimele competiției globale.

Modelul etatist specific perioadei postcomuniste, conform căruia statul trebuie să ia întotdeauna inițiativa, face ca România să aibă nevoie urgent de un lidership de stat capabil să impună un  ritm alert de tehnologizare și digitalizare, fără de care nu vom reuși surmontarea, măcar în parte, a decalajelor economice și civilizaționale. (Engelhart)

Cauzele întârzierii tehnologizării și digitalizării instituțiilor din România sunt identificate la nivelul elitei (de stat). Poate cele mai importante dintre acestea sunt lipsa de cultură tehnologică, de înțelegere a realității și a sensului ei de evoluție, în paralel cu o susținere de tip „securitar”, conform căreia o creștere a nivelului de tehnologizare și digitalizare ar face din statul român o țintă a atacurilor „hibride” în jocul geopolitic regional și global. Acest tip de gândire se reflectă și privința asigurării transparenței instituționale, al cărei fundament este democratizarea accesului la datele publice. Fără acest acces, capacitatea de analiză a companiilor este redusă iar impactul este, sistemic, negativ. În plus, capacitatea actorilor privați, fie că vorbim de indivizi, companii sau organizații non-profit de a găsi și propune soluții pentru ei înșiși sau pentru societate este cvasi-nulă și, prin urmare, capacitatea de evoluție a societății este scăzută.

Deși pot invoca multe domenii în care această întârziere ne afectează, fără ca cei mai mulți să realizeze acest lucru, ea are în primul rând efecte asupra domeniilor strategice direct legate de viața personală. În primul rând,  e vorba despre domeniul sănătății, în care digitalizarea ar aduce cu sine reducerea costurilor și un nivel de sănătate individuală mai ridicat.

Tehnologizarea și digitalizarea sunt esențiale pentru ca o societate să evolueze în cadrele economiei digitale globale, iar a frâna această evoluție din motive de „securitate națională” este aproape un act de sabotaj la adresa României. Digitalizarea și adoptarea noilor tehnologii este esențială dezvoltării pe toate palierele.

Digitalizarea este, cum spune Agentul Smith din filmul Matrix, „the sound of inevitability”. Ceea ce este iarăși relevant este că digitalizarea are efect de antrenare și schimbare, declanșează o reacție în lanț în întreaga societate. Digitalizarea oferă mai multe oportunități decât limite. Mai mult decât atât, digitalizarea creează noi ecosisteme sociale și de afaceri, șubrezește vechile obișnuințe și obiceiuri, care au devenit neproductive.

Ceea ce observ în cadrul lucrării este că avem de-a face cu un dogmatism al sistemelor de „securitate națională”, care își doresc să aibă monopol asupra cunoașterii din sfera publică, plecând de la premisa, nu totdeauna incorectă, dar evitabilă, a vulnerabilizării prin digitalizare și transparentizare.    

Noua realitate economică, bazată pe noile tehnologii digitale care, prin multitudinea datelor generate și a multiplicării numărului de conexiuni, fie umane - în calitate de client/consumator/producător de informație –, fie non-umane prin conectarea/interconectarea dispozitivelor, reprezintă o schimbare profundă de paradigmă, în sensul în care nu numai că apar o multitudine de date sau crește viteza prin adoptarea tehnologiilor digitale, dar se schimbă și apar noi moduri de a crea valoare și de a tranzacționa valoare în companii, între companii și consumatori, între companii și instituții. Ea trebuie să fie înțeleasă ca o prezență inevitabilă, nu ca o opțiune contingentă, la nivelul întregii elite.

Această nouă realitate economică, economia digitală, aduce cu sine noi exigențe, oportunități și riscuri atât din perspectiva instituțiilor, cât poate mai ales din perspectiva companiilor. Economia digitală aduce cu sine o creștere a competiției, prin ușurința accesului la piețe diverse, lucru ce era imposibil în trecut.

În acest context, al economiei digitale, este evident că gradul de digitalizare în general și, specific, gradul de utilizare al noilor tehnologii inteligente reprezintă măsura în care o economie este dezvoltată și poate supraviețui în condiții bune noilor exigențe.

Din această perspectivă lucrarea de față își propune să analizeze gradul de digitalizare al companiilor românești, modul în care acestea înțeleg și folosesc elementele marketingului bazat pe date și, în particular, gradul de utilizare și impactul noilor tehnologii bazate pe Big Data.

Importanța acestui subiect ține de nevoia de a înțelege unde se află companiile românești din perspectiva modernizării, mai exact a digitalizării și a utilizării noilor tehnologii digitale, în contextul în care cercetările și raportările la nivel european arată sistematic că România este, în ultimii ani, într-o poziție precară din această perspectivă.

Rezultatele lucrării pot fi utile și dincolo de granițele mediului academic, către mediul de afaceri și cel de decizie, prin gradul de noutate pe care îl aduce, prezentând corelații extrem de utile și interesante între gradul de dezvoltare al companiei, nivelul de digitalizare și gradul de cunoaștere/educație digitală al decidenților din aceste companii.

Noutățile pe care această lucrare le aduce, pe lângă tema generală în sine, constau în rezultatele cercetării, rezultate care pot contrazice percepții și discursuri publice, deschizând calea unor soluții pentru dezvoltare.

Scopul lucrării este de a identifica nivelul de digitalizare a mediului de afaceri românești, în special în ceea ce privește implementarea tehnologiilor Big Data și impactul pe care îl are această tehnologie în activitatea de marketing a companiilor românești, care sunt explicațiile pentru care există o atare situație, eventualele implicații pe care le poate avea la nivelul companiilor.

Principalele obiective pe care autorul le-a urmărit sunt:

1.                         Evaluarea gradului de cunoaștere și înțelegere a ideilor și schimbărilor pe care le aduce economia digitală;
2.                        Identificarea implementării programelor de digitalizare și a gradului în care se folosesc tehnologiile digitale;
3.                         Identificarea principalelor motivații pentru digitalizarea companiilor și a principalelor zone de interes pentru a fi digitalizate din perspectiva celor chestionați;
4.                        Evaluarea rezultatelor introducerii noilor tehnologii digitale în companiile românești;
5.                         Evaluarea gradului de înțelegere și al nivelului de implementare a noilor tehnologii digitale și în special a tehnologiilor Industry 4.0;
6. Evaluarea gradului de înțelegere a conceptului de Big Data, a nevoilor de utilizare a Big Data, a motivației și nivelului de implementare a Big Data în companiile românești;
7.                        Identificarea nivelului de înțelegere și utilizare a instrumentelor moderne de marketing bazate pe date.

Am presupus că rezultatele vor confirma măcar parțial cercetări anterioare privind nivelul de digitalizare și utilizare a noilor tehnologii în cadrul companiilor românești, iar pe de altă parte am presupus că există un grad înalt de cunoaștere, înțelegere și aplicare a marketingului digital, plecând de la ipoteza că România se află la o distanță netă de dezvoltare față de economiile mature.

Aceste presupuneri s-au confirmat parțial, cercetarea și modelarea evidențiind corelații extrem de utile între gradul de cunoaștere al domeniului digital, digitalizarea companiilor și evoluția/dezvoltarea companiilor. Această corelație pozitivă, una dintre concluziile lucrării, credem că este utilă pentru a genera posibile soluții la nevoia de dezvoltare a mediului de afaceri românesc.

Lucrarea are două părți, una teoretică și cealaltă de prezentare a cercetării propriu-zise.

Prima parte surprinde cadrele teoretice ale momentului privind digitalizarea, marketingul modern, noile tehnologii și în special Big Data. În cadrul acestei părți sunt prezentate, pe lângă concepte și exemple, și o serie de cercetări privind nivelul de digitalizare al României și al mediului de afaceri românesc.

Partea a doua cuprinde prezentarea celor trei etape ale cercetării de marketing: cea calitativă, cea cantitativă și modelarea relațiilor dintre variabilele cercetării cantitative.

Pentru fiecare dintre cercetările calitativă și cantitativă am explicat metodologiile utilizate, precum și ceilalți parametrii necesari oricăror astfel de cercetări complexe.

Horia Mihălcescu este unul din consultanții în Marketing și Comunicare consacrați în România, cu peste 100 de campanii coordonate, concepute și organizate. Studiile sale acoperă zone diverse și îmbină cifrele cu creativitatea.

Cu studii în Știința Calculatoarelor și Filosofie, s-a dedicat Marketingului, domeniu asupra căruia are o înțelegere care îi depășește cadrele, reușind să aducă profunzime, noi înțelesuri și mai ales soluții inovatoare.

A fondat mai multe companii de succes în zona comunicării, iar în ultima perioadă a dezvoltat un start-up în domeniul cercetării și Marketingului digital ce utilizează inteligența artificială antrenată constant pentru subtilitățile limbii române.