Psihologia poporului român. L1 - Constantin Rădulescu-Motru

Constantin Rădulescu-Motru

Constantin Rădulescu-Motru rămâne în istoria culturii române drept unul dintre cei mai reprezentativi, originali şi prolifici gânditori din prima jumătate a secolului al XX-lea. 

Mai multe detalii

2364P

Nou

34,00 lei cu TVA

Constantin Rădulescu-Motru și-a dorit să întemeieze o nouă filosofie –  „personalismul  energetic” – care să manifeste fondul spiritual al poporului român şi să depăşească limitele sistemelor filosofice anterioare. În viziunea gânditorului, soluţii sugerate de ştiinţele particulare precum psihologia, sociologia, biologia, etnologia, politologia, pedagogia sunt cele care permit saltul calitativ și reconstrucția gândirii și, prin consecință directă, reconstrucția societății române.

„Personalismul energetic” şi întregirea lui în teoria vocaţiei au la bază o cercetare psihologică temeinică, finalizată în scris cu mână de maestru în formularea unei concepţii psihologice moderne, înţeleasă ca unitate între teoria psihologică şi analiza unor fenomene concrete ce aparţin studiilor de psihologie socială.

Psihologia persoanei şi concepţia asupra personalităţii îşi află o ilustrare într‑un studiu avizat al psihologiei poporului român şi al civilizaţiei române moderne. Alături de scrierile de psihologie şi de filosofie, micile studii consacrate acestor teme se dovedesc astăzi de mare actualitate. Căci realizarea „omului de vocaţie” trebuie să aibă loc în colectivităţi moderne bine structurate, ale căror forme superioare sunt, fără doar şi poate, popoarele, naţiunile. Tocmai pentru aceasta (sublinia ilustrul psiholog şi filosof în: Vocaţia. Factor hotărâtor în cultura popoarelor, 1935), vocaţia „se arată atunci când ea este cerută de instinctul de conservare a unui popor; ea este o manifestare a energiei poporului întreg... este o canalizare a energiei poporului, şi, prin canalizare, ea este, în acelaşi timp, o valorificare”.

Alexandru Boboc

 

„Singurul rost pe care-l mai văd activităţii mele viitoare este pe terenul ştiinţei: să ajut la extinderea spiritului ştiinţific în România” –  Constantin Rădulescu Motru.

AutorConstantin Rădulescu-Motru
Specificații autorfilozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române
Traducator/editorEdiţie îngrijită de Alexandru BOBOC
Specificatii traducator/editorProfesor Emerit al Facultăţii de Filosofie
Anul publicării2020
Format95 x 205 mm
Nr. pagini212
ColecțiaEmblematic România
eBook2186-psihologia-poporului-roman-constantin-radulescu-motru-9786067483734.html
ID Hard Cover2186-psihologia-poporului-roman-constantin-radulescu-motru-9786067483734.html
GenPsihologie
SubgenPsihologie educationala
LimbaRomana
Tip formatFizic
Subiect principalPsihologia dezvoltarii
CategorieStiinte umaniste
Sub-CategoriePsihologie
ISBN978-606-748-373-4
Nota 
2021-02-07
Psihologia poporului român

„Sintezele filosofice reprezintă forţe de propulsie în cultura fiecărei epoci... Fiecare popor îşi face mândrie din faptul că în producţia sa culturală apar asemenea sinteze, fiindcă originalitatea şi continuitatea de apariţie a acestora dovedesc o energie vitală. Popoarele unitare şi tari sunt în acelaşi timp popoare cu bogată creaţie filosofică”. Producția culturală... o necesitate atunci și acum. Motru rămâne un vizionar și un reper, chiar și pentru timpurile curente.
Să nu uităm că a fost, în 1910, fondatorul Societăţii de Studii Filosofice, preşedintele Secţiunii literare a Academiei Române(1931-1934), de două ori vicepreşedinte al Academiei Române (1935-1938; 1941-1944) şi preşedinte al Academiei Române (1938-1941).

    Scrieți-vă propria părere

    Scrieţi un comentariu

    Psihologia poporului român. L1 - Constantin Rădulescu-Motru

    Psihologia poporului român. L1 - Constantin Rădulescu-Motru

    Constantin Rădulescu-Motru rămâne în istoria culturii române drept unul dintre cei mai reprezentativi, originali şi prolifici gânditori din prima jumătate a secolului al XX-lea. 

    Scrieţi un comentariu

    Categoriaemblematic romania

    În categoria Emblematic România se înscriu toate lucrările publicate de editura Paideia care sunt întru totul reprezentative sau semnificative pentru cultura română și formarea intelectuală a românilor.Însemnul editurii prin care este indicată această categorie este un timbru a cărui grafică sugerează domeniul în care lucrarea poate fi considerată ca emblematică. Dacă este o operă de primă mărime și importanță se adugă în timbru specificația capodoperă a culturii române.

    Constantin Rădulescu-Motru este una dintre personalităţile de prim rang din istoria României moderne; Psihologia poporului român reprezentând una din lucrările sale fundamentale, prin care încearcă să promoveze un nou proiect, menit să reclădească societatea română.

     Constantin Rădulescu-Motru a luat atitudine faţă de problemele epocii, a promovat iniţiativa şi a grupat energiile creatoare în jurul unor veritabile programe de cercetare şi organizare ce vizau afirmarea identităţii spiritualităţii româneşti şi modernizarea ei în contextul culturii europene.

    Poporul român s-a format în urma etnogenezei românești, în spațiul carpato-danubiano-pontic. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la nord cât și la sud de Dunăre.

    În istorie, până în secolul al XIX-lea românii au deținut endonimul de rumâni (termen istoric învechit) și exonimul de vlahi, olahi sau valahi (care în limbile popoarelor înconjurătoare însemna români: în Bulgaria, precum și în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia, Macedonia și Cehia, exonimul acesta este utilizat încă astăzi). Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « Români » sau adjectivul « române » pentru a desemna populațiile sau statele românești anterior anului 1859, este din punct de vedere istoric neîntemeiat, deoarece « Români » este atestat încă din secolul al XVI-lea, și deoarece adjectivele « Germane » sau « Italiene » sunt folosite curent de aceiași istorici pentru a denumi statele și populațiile din Imperiul Germanic sau din Italia dinaintea apariției statelor unitare german și italian în 1871.

     

    Denumirea de „români” pentru vorbitorii limbii române, este timpuriu atestată atât în Transilvania, în Țara Românească, Dobrogea, cât și în Moldova dintre Carpați, Nistru și Mare, nu numai de cronicari moldoveni precum Miron Costin, Ion Neculce sau Grigore Ureche, ci de asemenea de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în aceste ținuturi.

     Psihologia socială are drept scop să determine şi să explice însuşirile sufleteşti ale unei populaţii. Însuşirile sufleteşti ale unei populaţii sunt condiţionate de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al populaţiei, de mediul geografic şi de caracterele instituţionale dobândite de populaţie în timpul evoluţiei sale istorice. În fondul biologic ereditar sunt cuprinse dispoziţiile organice, cu care indivizii, care compun populaţia, vin pe lume; dispoziţii care reglementează în mod direct funcţiunile vieţii vegetative ale populaţiei şi prin acestea, apoi, indirect, pe acelea ale vieţii sufleteşti. În acest fond biologic ereditar ceea ce interesează sunt dispoziţiile deficiente şi patogene, care scapă de sub influenţa oricărei educaţii. Normalul, interesează mai puţin, fiindcă el este dirijabil. Anormalul, adică dispoziţiile bolnăvicioase, creează piedici şi fatalităţi pe care nici o putere nu le poate înlătura. În mediul geografic intră toate formele de energie care înconjoară şi provoacă reacţii în sufletul populaţiei: clima, natura solului; posibilităţile de producţie pe terenul muncii; flora şi fauna; natura graniţelor etc.

    În sfârşit, în caracterele instituţionale sunt cuprinse manifestările tipice de natură spirituală. Ele sunt diferite de acelea provocate de fondul biologic ereditar şi de mediul geografic; sunt manifestări aparţinând experienţei istorice a populaţiei, care prin tradiţie se repetă în mod constant în decursul unei lungi durate de timp. În numărul acestora sunt: vorbirea, obiceiurile morale şi juridice, concepţiile preferate în preţuirea lumii şi a vieţii; trăsăturile naţionale.

    Actualitatea sufletească a unei populaţii este condiţionată de câteşitrei aceşti factori. Dar nu într-o măsură egală. Populaţiile cu trecut istoric, în sufletul cărora caracterele instituţionale au ajuns la o consistenţă puternică, îşi au actualitatea sufletească, în primul rând, influenţată de caractere instituţionale şi numai în al doilea rând de ceilalţi factori. Fondul biologic ereditar şi mediul geografic stăpânesc sufletul populaţiilor tinere, care sunt fără trecut istoric şi fără puternice caractere instituţionale. Între cei trei factori există aşadar, în ceea ce priveşte influenţa lor, o contrarietate...

    Prin urmare, psihologia socială, care are drept obiect studiul vieţii sufleteşti a organismelor sociale, se găseşte, după populaţie, înaintea unei vieţi sufleteşti deosebite. Când studiază sufletul unei populaţii lipsite de o armătură spirituală, obiectul ei se reduce la studierea manifestărilor sufleteşti simple, pe jumătate biologice. În cazul acesta, nelegând de sufletul populaţiei o finalitate spirituală proprie, ea rămâne pe planul reacţiilor sufleteşti condiţionate de factorul ereditar şi de mediul geografic. Populaţiile de sălbatici, bunăoară, aproape că nu prezintă psihologiei sociale ceva interesant pentru cercetare; ele sunt de preferinţă obiect de studiu pentru etnografie şi sociologie...

    Constantin Rădulescu-Motru (n. ,Mehedinți, România – d. ,București, Republica Populară Română), a fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române între 1938 - 1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului al XX-lea.

    Între 1880 - 1885, Constantin urmează liceul la Craiova, pe care îl va termina și absolvi la vârsta de 17 ani.

    În 1885 se înscrie simultan la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie, ambele din cadrul Universității București. Cu Titu Maiorescu, care îi este profesor, și care îl remarcă imediat, stabilește legături spirituale puternice și de durată. Frecventează, de asemenea, cursurile profesorilor Constantin Dumitrescu-Iași, Bogdan Petriceicu Hașdeu, V. A. Urechia, Grigore Tocilescu.

    Constantin Rădulescu-Motru își începea Cursul de psihologie cu definiția etimologică a psihologiei, pe care o numea știința despre viața sufletească, pornind de la termenii grecești psyche (suflet) și logos (știință).Considera că psihologia „urmărește să descrie în mod complet și exact diferite forme ale vieții sufletești; în același timp, ea ne dă și explicarea faptelor sufletești sub raportul succesiunii și al coexistenței lor”.

    El definea senzațiile sau simțirile elementare „ca fiind ultimele diferențieri pe care le obținem în înfățișările intuitive ale conștiinței, prin izolarea și modificarea condițiilor lor de producere”. Conform lui, conștiința recepționează imagini despre obiecte, nu trăiri elementare, deoarece gusturile, culorile și impresiile noastre despre temperatură etc., sunt proprietățile unor obiecte, fără o existență proprie, iar denumirile lor sunt rezultatul unui proces de abstractizare. Deși rareori omul le realizează separat, senzațiile sunt fenomene reale ale vieții psihice, care stau la baza proceselor psihice mai complexe și se integrează în acestea.

    Ediţie îngrijită de Alexandru BOBOC

    Alexandru Boboc (n. 20 februarie 1930, Dumbrava, Mehedinți - d. 18 aprilie 2020) a fost un filosof român, membru titular al Academiei Române din 2012.

    Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului ateșat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

    Ediția include Nota introductivă și Postfața semnată de Alexandru Boboc.

    10 alte produse din aceeași categorie

    Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și: