Paideia Cum am înțeles Biblia și pe Dumnezeul ei. Exerciții de lectură - Alexandru Bulandra Studii si eseuri 19,60 lei Mărește

Cum am înțeles Biblia și pe Dumnezeul ei. Exerciții de lectură - Alexandru Bulandra

Alexandru Bulandra

Lucrarea încearcă să abordeze Biblia dintr-o perspectivă a detectivului literar pentru a înțelege omul comunitar și excelența umană evreiascăîn efortul dramatic și sublim de concepere, promovare și interacțiune cu Dumnezeul lor.

Mai multe detalii

2497P

Nou

19,60 lei cu TVA

-30%

28,00 lei cu TVA

Pentru mine, Biblia este un tot unitar, Vechiul și Noul Testament formând împreună Biblia evreiască; Ioan Botezătorul, Iisus esenianul, frații lor evangheliști ori apostolul Pavel sunt evrei asemenea lui Isaia, Ieremia, Iezechiel, Al Doilea Isaia sau Ezdra.

Profesiunea mea de credință este următoarea: Un cercetător de bună-credință, neevreu și laic, practicând o lectură rațională și umană, poate trece mai ușor peste frontiere religioase, politice, ideologice sau psihologice, pentru a reconstitui o imagine coerentă a creației spirituale originare și originale a poporului evreu.

 

Ce înseamnă Exerciții de lectură?

Ele sunt inerente activității detectivului literar și reprezintă forma prin care investighez, de când mă știu, obiectul muncii mele – textele literare.

Cum ai selectat textele pentru exercițiile de lectură pe care vrei să ni le propui?

Cunoaștere anterioară a majorității lor și o lectură prealabilă acestui nou demers investigator au identificat, în curgerea discursului biblic, nucleele de gândire ce pot reprezenta pentru detectivul literar sugestii ale reconstituirii meditației originare.

Ai operat o anumită departajare a lor, și dacă da, după ce criterii?

Am pornit, desigur, de la distincția fundamentală dintre ordinea temeiului, pe de o parte, și ordinea conceperii textelor biblice, de cealaltă parte.

Altfel spus: textele profeților, de la Amos la Al Doilea Isaia, vor intra în primă instanță, iar după ele vor veni Cartea întâi a lui Ezdra, Cartea lui Neemia (A doua Ezdra) și Cele Cinci Cărți ale lui Moise.

Exercițiile de lectură abordează obiectele textuale și problemele întânlite acolo punând în lucru atât experiența acumulată în atâția ani de investigații biblice, cât și intuiția de moment și resursele inepuizabile ale dialogului nostru – eu și tu ca alter-ego al meu.

Numai așa putem antrena și cititorul interesat să urmărească firul puternic și plin de viață țesut de gândul ghiduș-iscoditor, liber de orice preconcepție, al argumentației și descoperirii.

Alexandru Bulandra

AutorAlexandru Bulandra
Anul publicării2022
Format140 x 200 mm
Nr. pagini198
ColecțiaFilosofie
eBook2577-cum-am-ineles-biblia-i-pe-dumnezeul-ei-exerciii-de-lectura-alexandru-bulandra-9786067486520.html
ID Hard Cover2577-cum-am-ineles-biblia-i-pe-dumnezeul-ei-exerciii-de-lectura-alexandru-bulandra-9786067486520.html
GenStiinte umaniste
SubgenFilosofie
LimbaRomana
Tip formatFizic
CategorieStiinte umaniste
Sub-CategorieSociologie si filozofie
ISBN978-606-748-648-3

Scrieţi un comentariu

Cum am înțeles Biblia și pe Dumnezeul ei. Exerciții de lectură - Alexandru Bulandra

Cum am înțeles Biblia și pe Dumnezeul ei. Exerciții de lectură - Alexandru Bulandra

Lucrarea încearcă să abordeze Biblia dintr-o perspectivă a detectivului literar pentru a înțelege omul comunitar și excelența umană evreiascăîn efortul dramatic și sublim de concepere, promovare și interacțiune cu Dumnezeul lor.

Scrieţi un comentariu

Lucrarea încearcă să abordeze Biblia dintr-o perspectivă a detectivului literar pentru a înțelege omul comunitar și excelența umană evreiascăîn efortul dramatic și sublim de concepere, promovare și interacțiune cu Dumnezeul lor.

                           1. Către o imagine unitară a creației  biblice evreiești

 

             În calitate de detectiv literar,  în ultimii cincisprezece ani  am  urmărit să înțeleg omul comunitar  și excelența umană evreiască  în efortul  dramatic  și sublim de concepere, promovare  și  interacțiune cu Dumnezeul  lor.        

              Pentru a-mi realiza  obiectivul,  gândul meu investigator  a trecut  prin și peste diversele etape și  facțiuni ale credinței  iudaice - așa cum au apărut și s-au manifestat până în secolul II e.n. -,  și, mai târziu, ale religiillor iudaică și iudeo-creștină.

               Vectorul determinant al acestei  dinamici spirituale l-am considerat a fi etnicitatea  evreiască  a agenților ei și  contextul socio-istoric  și cultural  al  creației și acțiunii lor.

                Un  proces continuu, uneori imperceptibil,  cu  multe vârfuri de cristalizare memorabile.

                Pentru mine, Biblia este un tot unitar,  Vechiul și Noul Testament  formând  împreună Biblia evreiască -  Ioan Botezătorul, Iisus esenianul, frații lor evangheliști  ori  apostolul Pavel  sunt evrei asemenea  lui  Isaia, Ieremia, Iezechiel, Al Doilea Isaia sau Ezdra.

                Profesiunea mea de credință este următoarea:  Un cercetător de bună-credință, neevreu și laic, practicând o lectură rațională și umană, poate trece mai ușor peste  frontiere religioase, politice, ideologice sau psihologice, pentru a reconstitui o imagine coerentă  a creației  spirituale originare și originale a poporului  evreu.

 

                                2. Un detectiv literar cu experiență  în cercetarea domeniului biblic

              

                  Am rămas dator cititorilor rapoartelor de cercetare  pe care le-am elaborat și publicat între anii 2006-2021, privitoare la studiile de caz Poetul și profetul Al Doilea Isaia, Iisus și Proiectul Asaltul Cerului, Nașterea  Creștinismului și  Iisus esenianul și mama Lui, Maria (1),  cu o imagine de ansamblu  a investigațiilor asupra Bibliei realizată cu metodele specifice detectivului literar.

                  Ea se va decanta prin filtrul soluțiilor  descoperite  pentru complexul de  probleme  denumit  operațional  Cum am înțeles Biblia și pe Dumnezeul ei.

                   Voi avea ca text referențial Biblia ortodoxă în limba română (2),în jurul căreia se constituie limitele și libertățile mele de abordare, iar Enciclopedia iudaismului (3)  îmi va fi ghid permanent.

                    De ce din nou  și din  nou despre Biblie și autorii ei?

                    Biblia îmi apare acum asemenea unei piramide în interiorul căreaia am avut privilegiul să intru prin ușa tainică a Cărții lui Iov, cu legenda  și  poemul  ei,  așa cum am simțit-o  de  prima dată citind traducerea elenistului  Petru Creția. (4)

                    Vezi  Experimentul Iov! (5)

                     Apoi am pătruns în intimitatea ei, descifrându-i istoria și sursele sumeriană, akkadiană, babiloniene și evreiești, ajungând până la tainița unde stătea ascuns spiritul poetului și profetului Al Doilea Isaia.

                     Vezi  Minunata istorie a Cărții lui Iov! (6)

                     De la  una din profețiile  acestui autor biblic, nefericit și nerecunoscut de posteritate, am ajuns  la Evanghelia după Matei, pe malul Iordanului, la cinci kilometri de Qumran, locația sectei eseniene, unde Ioan Botezătorul o repeta în întâmpinarea lui Iisus – Fiul lui Dumnezeu: 3,3. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui.

                     Vezi  Iisus și Proiectul Asaltul Cerului! (7)

                      Iar iluminarea din mintea și inima lui Saul, viitorul apostol Pavel, m-a adus  la capătul acestui tunel  miraculos din piramida virtuală a Bibliei, unde se deschideau porțile creștine ale Împărăției lui Dumnezeu.

                       Vezi  Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia. Nașterea Creștinismului! (8)

 

                              3. Listă - inventar  a  rezultatelor  din  cercetările anterioare

                 

                          1. Descoperirea și analiza elementelor de creație originală  evreiască   inspirate din   motive  mitologice  mesopotamiene, în  Cartea lui Iov - autori:  profetul și prozatorul Iezechiel  pentru   povestire  iar profetul și poetul Al Doilea Isaia pentru partea poematică -, și  legenda  Potopul - autor  Iezechiel  (6, pp. 121-134, 164-192).

                          2. Accentele de psihologie individuală și logica particulară a autorilor și actorilor biblici  Al Doilea Isaia (9, pp. 45-49), Iisus esenianul (1, pp. 29-61) și Saul alias Apostolul  Pavel. (8, pp. 69-72)

                        3.Evoluția motivelor  de la un profet la altul.

                           Exemple: noțiunea de mlădiță trece din discursul profetic al lui Isaia 4,2,  în cel al lui Al Doilea Isaia, unde  devine Răscumpărătorul păcatelor poporului Său (9, pp. 70-78);  rămășiță, termen introdus de același profet, Isaia 1,9, va fi utilizat de majoritatea profeților; paradigma poporului păcătos,  în forma alegoriei matrimoniale,  o găsim la profeții Osea – Ieremia – Iezechiel; numele simbolice pentru copiii lor la Osea și Isaia.

                          4. Profetul ca actor stradal: Isaia  se deplasează  gol în public, 20, 2-3, Ieremia cu jugul pe gât 27,2; 28,10, iar profeții Ieremia și Iezechiel introduc limbajul teatral  (7, pp. 46-49).

                          5. Fiecare profet are Dumnezeul lui:  am constatat, investigând Proiectul Asaltul Cerului al lui Iisus esenianul, diferențe sensibile între  imaginea lui Dumnezeu  la  profetul David, Al Doilea Isaia și  Iezechiel (7, pp. 69-73).

                          6. Sugestii textuale de la profeții Isaia, Ieremia, Iezechiel și Al Doilea Isaia pentru autorul/autorii Pentateuhului (9, pp. 94-101).

                          7. Cum a citit Iisus Sf. Scriptură – lectura de împlinire (8, pp.12-14).

                          8. Dumnezeul de cuvinte – un Dumnezeu al profeților (5, pp. 46-49).

                          9. Profetul și poetul Al Doilea Isaia sau cum se poate imagina un Dumnezeu (9, pp. 106-111).

                          10. Conexiuni biblice de la Vechiul la Noul Testament:

                              a. Cum l-a pregătit Ezdra în calitate de autor al Pentateuhului  pe iudeul Saul, viitorul apostol Pavel, să-L recunoască pe Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu (8, pp. 77-83);

                              b. Limbajul teatral al profeților Ieremia și Iezechiel  a fost pus în lucru  de Iisus, discipolii Săi și membri ai  comunităților eseniene,  în mari înscenări publice (1, pp. 141-156);

                              c. Un Dumnezeu care se lasă așteptat: de la profeția lui Al Doilea Isaia despre venirea lui Dumnezeu la Învățătorul dreptății,  întemeietorul  sectei eseniene  care se pregătește pentru întâmpinarea Lui – unde apare evident faptul că paradigma profeților nu dă rezultatul  dorit: credincioșii au ajuns să-L cunoască pe Dumnezeu, așa cum a cerut imperios, dar El nu sosește (7, pp. 86-90);

                              d.  Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Își așteaptă Tatăl pe Crucea Răstignirii. (7, pp. 150-151);

                                e.  Pavel și conexiunile biblice:

                               Pavel este nodul-nodurilor biblice, făcând saltul de la iudaism la creștinism, de la Vechiul la Noul Testament (8, pp. 83-105);

                               Ioan, Iisus șI frații esenieni, nemulțumiți de așteptarea fără speranță  a venirii lui Dumnezeu - după cum vestise Al Doilea Isaia șI era înscris în Cărțile sectei -, decid să utilizeze pe scară largă limbajul teatral pentru a-L atrage pe Dumnezeu;

                              O lovitură de teatru cu efect  întârziat;

                              Procuratorul roman  Pilat, cel mai urât de evrei pentru pornirile lui violente  și disprețuitoare, devine  actorul care, fără să știe în ce piesă joacă, își schimbă rolul în scena Crucificării  -  concepută magistral  de Iisus și regizorul de platou  Iosif din Arimateea -, ajutându-L astfel  să supraviețuiască supliciului;

                             Publicul evreu a rămas convins de moartea lui Iisus. (7, pp.147-148)

                                4. Ordinea canonică versus  ordinea cronologică a cărților biblice

                 

                    Acum vreau să  vedem  edificiul Bibliei pe de-a-ntregul, dar nu în ordinea canonului, ci așa cum le-am descoperit:  în ordinea cronologică a compunerii lor.

                   Altfel spus:  Să deslușim modul de gândire al autorilor biblici dintru  matca  timpului istoric  al scrierii textelor.

                   Acest principiu operațional  a fost  rezultatul unei  mari  și  dure  învățături de minte: să disting cu discernământ între exigențele credinței iudaice, pe de o parte, și cele ale unei investigații raționale și umane, de cealaltă parte.

                    Primul eșec ce m-a afectat  s-a produs atunci când, căutând sursele evreiești ale poemului lui Iov, am decis că poetul Al Doilea Isaia, pe care l-am descoperit ca fiind autorul lui, a folosit  și expresii  din Pentateuh,  considerând  firesc  ca  primele cinci cărți ale Bibliei să fi fost  concepute și scrise mai înainte.

                    Acest pas,  condus de  naivitate, l-am făcut deși constatasem  că unele părți ale Cărților atribuite lui Moise – episodul cu turnul Babel, potopul  și altele – aveau certe surse mesopotamiene, posibil de cunoscut de către învățații evrei în timpul robiei  babiloniene  (597 -  538 î.e.n.).

                    Când, peste câțiva ani, am revenit cu o cercetare de psihologie individuală a personalității  lui Al Doilea Isaia,  observând  faptul că modúlul  central  din Pentateuh,  format din  Dumnezeu, Moise și Muntele Sinai, nu e marcat în cărțile marilor profeți  Isaia, Ieremia, Iezechiel și Al Doilea Isaia, am conchis  că personajul  Iov   este un alter-ego al autorului și, în multe privințe, un  Moise avant la lettre. (9, pp. 94-101)

                    Tot în legătură cu Al Doilea Isaia, acum în calitate de profet al ultimei perioade a exilului babilonian, s-a pus problema  separării textului scris de el, pe de o parte,  de Cartea profetului  Isaia,  de cealaltă parte - căreia îi fusese alipit de operatorii canonului  (capitolele 40-55) -, și  a așezării lui convenționale  în conformitate cu timpul scrieirii sale -  după  Iezechiel, primul profet al  exilului.

                     În urma acestor descoperiri, ordinea  din mintea mea a conceperii și scrierii principalelor Cărți ale Vechiului Testament este următoarea:  Profeții mari și mici  -  Amos, Osea,  Miheia/Mica,  Isaia, Ieremia, Naum, Avacum, Iezechiel, Daniel, Al Doilea Isaia, Zaharia, Agheu/Hagai, Maleahi -,  Cartea I Ezdra,  Pentateuhul - Facerea, Ieșirea, Leviticul, Numerii, Deuteronomul-, Cartea  lui Neemia  sau II Ezdra.

                      Vezi și afirmația emblematică a lui Iisus:  ”Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum  împărăția cerurilor se ia prin asalt, iar cei ce dau asaltul o cuceresc. Că toți proorocii și Legea au proorocit până  la  Ioan.” (Sfânta Evanghelie după Matei, 11,12-13 (10)

 

                                  5. Anacronismul ca metodologie  asumată a scrierii Bibliei

     

                              Toate aceste ipoteze vor fi corelate cuanacronismul  din textele biblice,  asumat de autorii evrei.

                             Vezi  O istorie a evreilor:  … nu are importanță dacă evenimentul Ieșirii  din robie sau al șederii în pustie s-au desfășurat exact cum le descrie Biblia în primele cinci cărți ale Pentateuhului.  Afirmațiile criticii biblice, după care anumite părți ale acestei cărți ar fi fost redactate mult după moartea lui Moise, nu schimbă nimic din fondul problemei. Este vorba numai de a ști dacă, în secolele care au urmat, reprezentarea acestor evenimente în conștiința colectivă a vechilor evrei a fost sau nu conformă cu marile afirmații ale textului biblic, așa cum le-am expus pe scurt. Or, asupra acestui punct, putem fi categorici.” (11, p. 22)

                              Acest tip de concepție metodologică  apare după exilul babilonian  în legătură cu  asimilarea unor elemente din literatura mitologică și cultura mesopotamiană,  care vor fi adaptate și integrate în creațiile evreiești.

                             Vezi  profetul Iezechiel, autorul povestirilor cu Noe, Iov și profetul Daniel, și poetul Al Doilea Isaia, creatorul poemului lui Iov.

                            Deși  Noe a fost creat în secolul VI î.e.n.,  el și  legenda Potopului, construiți după model  sumerian și babilonian,  vor  fi  plasați  de scribul Ezdra, autorul Primelor cinci Cărți ale Bibliei, în Facerea, Întâia Carte a lui Moise, în capitolele 5-9, începând cu  Neamurile patriarhilor de la Adam până la Noe și sfârșind cu  Seminția și urmașii lui Noe.

                            Care este  ideea acestei practici narative?

                            Iată una din  formulele ei posibile:  scopul  urmărit de autor este anterior construcției  textuale religioase.

                             Altfel spus: ca să ajungem unde vrem – la o lucrare convingătoare despre timpurile de mult apuse -, trebuie să folosim toate mijloacele necesare, fără nicio reținere legată de timpul  și locul apariției și existenței lor; importantă este cucerirea conștiinței  credincioșilor, și nu adevărul tuturor  informațiilor ce concură la împlinirea acestui obiectiv.

                             Rezultă astfel un text închis în el însuși – care include atât sensul  cât și referința   fiecărui cuvânt al său  -,  și deschis către cititorul încrezător în natura lui divină.

                              Inspirația autorului  omogenizează în retorta Cuvântului lui Dumnezeu acest  aluat  semantic  în care, la o analiză atentă și documentată,   putem găsi toate ingredientele sale aduse din  diferite  culturi, epoci istorice și spații geografice.

                          ...

Alexandru Bulandra (27.10.1954, Ianca, Brăila) este eseist și istoric literar.

Pseudonim literar al lui Alexandru Buleandră. Fiul lui Constantin, cadru militar, originar din com. Curcani, jud. Călăraşi, şi al Vladei, casnică, originară din com. Colilia, judeţul Ialomiţa. Este nepotul actorului, dramaturgului şi poetului Ion Buleandră. Urmează studiile liceale la Urziceni, judeţul Ialomiţa, şi pe cele universitare la Facultatea de Filozofie din Bucureşti, promoţia 1978. În prezent este director al Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu” din Urziceni. După absolvirea facultăţii, participă la şedinţele cercului de etică, coordonat de Niculae Belu şi Vasile Morar, unde aprofundează lectura etică a textelor narative, precum şi la sesiunile ştiinţifice anuale ale Institutului de Filosofie. În „Revista de filosofie” a Academiei publică patru studii: cel de debut – „Istoricitatea bunului simţ şi alternativele devenirii moralităţii practice” (5/1986), urmat de „Buna-credinţă şi buna-cuviinţă ca dimensiuni ale bunului simţ” (5/1987), „Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor româneşti” (5/l988) şi „Eminescu şi etica dezvoltării organice” (4/l989). În Urziceni, participă la şedinţele cenaclului literar Dor fără saţiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase şi Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgovişte), „Oglinda literară” (Focşani), „Observator cultural” (Bucureşti). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa – o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secţia de critică, istorie literară şi eseistică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2009). Distins cu premiul „Nicolae Scurtescu” pentru monografii etnografice al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru „Mioriţa, povestea unei capodopere” (2009).

 

Scrieri

Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa – o anchetă literară, Ed. Helis, Slobozia, 2006;

 Experimentul Iov, Ed. Helis, Slobozia, 2007;

Tainele Mioriţei. O lectură în cheie masonică a baladei Mioriţa de Vasile Alecsandri, Ed. Helis, Slobozia, 2008;

 Nevoia de poveste, eseuri şi aplicaţii, Ed. Paideia, Bucureşti, 2008; Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Mioriţa, Ed. Helis, Slobozia, 2009;

 El experimento Job, traducere de Gabriela Banu, Ed. Logos, Bucureşti, 2009;

Minunata istorie a Cărţii lui Iov, Ed. Paideia, Bucureşti, 2011;

Experimentul Iov, ed. a II-a, Ed. Paideia, Bucureşti, 2008;

Mioriţa – povestea unei capodopere, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008;

Mioriţa. Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa. Tainele Mioriţei. Masca păcurarului, Ed. Paideia, Bucureşti, 2011.

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

9 alte produse din aceeași categorie