Paideia Civilizaţia rusă: Perioada veche şi modernă - Antoaneta Olteanu Studii culturale 34,40 lei Mărește

Civilizaţia rusă: Perioada veche şi modernă - Antoaneta Olteanu

Antoaneta Olteanu

Volumul descrie traiectoria și ramificațiile istorico-culturale ale civilizației ruse, în perioada veche și modernă.

Antoaneta Olteanu oferă o imagine generală asupra dominantelor culturii ruse, identificând elemente specifice și înrudite, „dată fiind prezența și dezvoltarea în același mare areal etno-geografic ale unor străvechi familii de popoare indo-europene”.

Mai multe detalii

2362P

Nou

43,00 lei cu TVA

În această lucrare, Antoaneta Olteanu prezintă o incursiune în perioada veche și modernă a civilizației ruse. Pornind de ideea că amalgamul de elemente vechi slave, orientale și occidentale – care se contopesc într-un mod original cu fondul autohton – oferă o particularitate „aparte” civilizației și culturii ruse, doamna Olteanu oferă publicului interesat detalii inedite, asupra elementelor dominante ale culturii ruse. Evoluția istorică, cultura, arhitectura, pictura sau arta decorativă sunt principalele teme de cercetare, în acest volum.

„Cultura rusă veche a cunoscut un număr mare de pictori talentați de fresce și icoane, dintre aceștia însă trebuie să‑i evidențiem pe cei care au realizat o adevărată revoluție în domeniu: Teofan Grecul și Andrei Rubliov.

Până la sosirea în Rusia, Teofan Grecul a pictat o serie de biserici în Constantinopol, Chalchidon și Kaffa (Feodosia). Pentru Teofan Grecul Rusia a devenit a doua patrie, aici el locuind peste treizeci de ani. În creația sa el a îmbinat cele mai reușite tradiții ale artei bizantine cu rezultatele școlii rusești de pictură și a avut o mare influență asupra maeștrilor contemporani lui, cu care a lucrat la Novgorod și la Moscova.”

AutorAntoaneta Olteanu
Specificații autorprofesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București
Anul publicării2020
Format95 x 205 mm
Nr. pagini272
ColecțiaCărţilor de referinţă
eBook2189-civilizatia-rusa-perioada-veche-si-moderna-antoaneta-olteanu-9786067483758.html
ID Hard Cover2189-civilizatia-rusa-perioada-veche-si-moderna-antoaneta-olteanu-9786067483758.html
GenLiteratura
SubgenEseu
LimbaRomana
Tip formatFizic
CategorieBeletristica
Sub-CategoriePublicistica
ISBN978-606-748-375-8
Nota 
2020-07-27
Civilizația rusă

Această nu este o simplă istorisire a unor momente și situații fondatoare a culturii ruse. Este în primul rând o călătorie în timp, atent coordonată de doamna Olteanu; o călătorie ce dezvăluie „sufletul rusesc”!
Mi-a plăcut, în special, segmentul dedicat culturii ceaiului! Prima informaţie despre existenţa ceaiului a fost adusă la Moscova în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de către atamanii cazaci Ivan Petrov şi Burnaş Ialâşev, care au fost în China şi au făcut cunoştinţă cu această băutură.

    Scrieți-vă propria părere

    Scrieţi un comentariu

    Civilizaţia rusă: Perioada veche şi modernă - Antoaneta Olteanu

    Civilizaţia rusă: Perioada veche şi modernă - Antoaneta Olteanu

    Volumul descrie traiectoria și ramificațiile istorico-culturale ale civilizației ruse, în perioada veche și modernă.

    Antoaneta Olteanu oferă o imagine generală asupra dominantelor culturii ruse, identificând elemente specifice și înrudite, „dată fiind prezența și dezvoltarea în același mare areal etno-geografic ale unor străvechi familii de popoare indo-europene”.

    Scrieţi un comentariu

    Categoriaemblematic europa

    Din categoria lucrărilor catalogate Emblematic Europa fac parte cărțile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive și care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de ediții ilustrate, de forme noi de editare. Cultura română respiră și în prezent în cultura europeană pe care o asimilează specific. Capodoperele născute în epoci și culturi diferite în Europa au devenit în timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcată cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul în care a apărut și s-a afirmat. În cazul în care opera este considerată capodoperă, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodoperă a culturii europene.

    Cultura Rusiei este una dintre cele mai bogate culturi din lume. Lucrarea prezintă o imagine generală asupra dominantelor culturii ruse, găsind atât elementele specifice, cât și pe cele înrudite, dată fiind prezența și dezvoltarea în același mare areal etno‑geografic ale unor străvechi familii de popoare indo‑europene.

    Volumul prezintă o imagine de ansamblu asupra vieții culturale și spirituale a poporului rus: evoluția istorică, mitologia, arhitectura și cultura ceaiului fiind principalele teme abordate.

    Istoria Rusiei începe cu istoria slavilor de răsărit, grupul etnic din care s-au născut mai târziu rușii, ucrainenii și belarușii. Primul stat al slavilor de răsărit, Rusia Kieveană, a adoptat creștinismul sub influența Imperiului Bizantin în 988, începând astfel sinteza dintre culturile slavă și bizantină, care avea să definească cultura rusă pentru următoarele șapte secole. Rusia Kieveană a dispărut până în cele din urmă ca stat, lăsând în urmă mai multe state aflate în competiție pentru dreptul de a se numi moștenitori ai culturii și poziției dominante. După secolul al XIII-lea, Marele Ducat al Moscovei a ajuns să domine fostul centru cultural și politic, Kievul. În secolul al XVIII-lea, Principatul Moscovei s-a transformat în Imperiul Rus, care se întindea din Polonia și până la Oceanul Pacific. Expansiunea către vest a imperiului i-a făcut pe conducătorii țării din ce în ce mai conștienți de marea lor rămânere în urmă și a distrus izolarea țăii în care au apărut primele etape ale cuceririlor. Regimurile care s-au succedat în secolul al XIX-lea au luat în seamă aceste presiuni printr-o combinație de reforme incomplete și represiune. Iobăgia din Rusia a fost abolită în 1861, dar eliberarea țăranilor a fost făcută în condiții nefavorabile pentru aceștia și a alimentat presiunile revoluționare. Între momentul eliberării iobagilor și cel al începerii primului război mondial din 1914, reformele lui Stolîpin, prima constituție rusă și alegerile pentru prima Dumă au adus schimbări importante în viața economică și politică a Rusiei, dar țarii nu au cedat puterile autocratice.

     

    Înfrângerile militare și lipsurile alimentare au declanșat Revoluția rusă din 1917, aducându-i la putere pe bolșevici, care în scurtă vreme aveau să se reboteze comuniști. Între 1922 și 1991, istoria Rusiei s-a confundat practic cu istoria Uniunii Sovietice. URSS-ul a fost un imperiu bazat pe ideologia comunistă, având aproximativ aceleași granițe cu cele ale Imperiului Rus, care pierise în 1917 odată cu ultimul țar, Nicolae al II-lea. Din acest moment în continuare, conducerea Uniunii Sovietice s-a bazat pe sistemul politic al unui singur partid, cel al comuniștilor, (noul nume al bolșevicilor din martie 1918). Până în cele din urmă, până la sfârșitul deceniului al nouălea al secolului trecut, cum slăbiciunea structurilor economice și politice a devenit acută, s-au petrecut schimbări în economie și clasa conducătoare a țării, care nu au fost salvate de aceste modificări, ci i-au grăbit URSS-ului dezintegrarea.

     

    Istoria Federației Ruse este scurtă, începând cu momentul prăbușirii Uniunii Sovietice la sfârșitul anului 1991. Rusia a continuat să existe ca stat pentru mai mult de o mie de ani, în timpul secolului al XX-lea fiind chiar inima Uniunii Sovietice. Din momentul în care și-a câștigat independența, Rusia a pretins a fi succesorul de drept al URSS-ului pe scena internațională. Totuși, Rusia a pierdut statutul de superputere și face eforturi mari pentru a abandona sistemul politic și economic socialist și al proprietății de stat asupra mijloacelor de producție. Rusia face eforturi, deseori dureroase, pentru edificarea unei economii capitaliste de piață.

     

     

    Rusia din vechime nu adoptă modul de a fi al nici uneia din marile civilizații vecine, răsăritene sau apusene. Specificul ei este dat tocmai de această sinteză deosebită, de preluarea, în mai mare sau mai mică măsură, a unor elemente din culturile cu care a venit în contact, pe care le‑a forjat într‑un mod propriu, atât de imprevizibil. În strânsă legătură cu sufletul rus este pusă și noțiunea de idee rusă. Această sintagmă acoperă un întreg sistem de reprezentări, de principii moral‑psihologice, spirituale, cristalizate de‑a lungul secolelor și care caracterizează sufletul poporului. Expresia a fost lansată în 1888 de filozoful rus Vladimir Soloviov, deși discuții în jurul acestei noțiuni, care se identifică integral cu starea de spirit a fiecărei epoci, au fost consemnate cu mult înaintea acestui moment.

    Antoaneta Olteanu este profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Departamentul de Filologie rusă și slavă, autor a numeroase cărți din domeniul culturii și civilizației ruse (Miturile Rusiei clasice, Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea), al etnologiei comparate (Ipostazele maleficului în medicina magică, Metamorfozele sacrului, Școala de Solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, Calendarele poporului român, Reprezentări ale spațiului în credințele românești, Dicționar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite; Zile și demoni. Calendar și mitologie populară rusă etc.). A realizat, de asemenea, numeroase traduceri din limba rusă.

    Antoaneta Olteanu este membru al Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Rusă din România din 1991 (în perioada 1995-1997 a fost secretar-general al acesteia), membru al Asociației Slaviștilor din România (membru din 2004, vicepreședinte din 2006, iar din 2016 - președinte al asociației), membru-reprezentant al României în Comitetul Internațional al Slaviștilor, din 2009, precum și membru al altor organizații profesionale: membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala de Traduceri Literare, din 2009, iar, peste trei ani, membru în Consiliul de coordonare a Filialei de traduceri literare a USR; membru al ASER (Asociația de Științe Etnologice din România), al SEEFA (Slavic and East European Folklore Association), ISFNR (International Society for Folk Narrative Research), membru al EASA (European Association of Social Anthropologists) din 2008.

     

    Etnologia este unul dintre domeniile de referință, în care au fost aduse contribuții importante la studierea mitologiei populare. Teza de dioctorat, Personaje malefice în mitologia romanică și slavă, de factură comparatistă, a fost publicată sub numele Mitologie comparată la Editura Universității din București în anul 1998. Aici sînt cuprinse conceptele fundamentale pe care le va adapta la realitățile românești și slave din domeniul etnologiei - spațiu sacru, timp sacru, sistemul opozițiilor binare, de influență eliadescă, dar și sistematizarea personajelor demonice, a principiilor magiei ș.a.m.d. Ca exemplificare a teoriilor din acest volum au apărut, în același an, volumele Ipostaze ale maleficului în medicina magică (Editura Paideia, București, 1998), consacrat fenomenului descîntatului, prezentat ca text și ritual, apoi Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară (Editura Paideia, București, 1998), care descompune universul magic țărănesc în ființe, obiecte, plante, spații și acțiuni magice. descrise ca aflîndu-se într-un complex mai amplu de reprezentări religios-filosofice ale țăranului român. Un alt dicționar de mitologie, Dicționar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite (Ed. Paideia, București, 2004) cuprinde personaje demonice din diferite mitologii, dar care păstrează totuși, în pofida distanței dintre arealele culturale, numeroase trăsături comune.

     

    Un alt studiu important, cu o largă răspîndire, cunoscînd mai multe tiraje, este Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (Editura Paideia, București, 1998). Cele două perspective de cercetare, comparatistă, teoretic, respectiv practic, se regăsesc aici. Universul magiei și vrăjitoriei populare este descris aproape exhaustiv, cititorul și specialistul putînd avea o imagine aproape completă a actelor magice practicate în trecut sau chiar în prezent. Perspectiva diacronică și cea amplu comparatistă nu fac decît să confirme universalitatea modului de gîndire arhaic al țăranului român.

     

    Elementele magice pe care le presupune timpul sacru au fost sistematizate în mai multe lucrări (Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureșți, 2001, Zile și demoni. Calendar și mitologie bulgară, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, Zile și demoni. Calendar și mitologie populară bulgară, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008). De o mare popularitate s-a bucurat Calendarele poporului român, care a primit numeroase aprecieri de la specialiști, dar și premii, fiind un instrument de lucru extrem de util. Această mare sinteză, dezvoltată masiv în 2009, cuprinde materiale de arhivă, credințe populare din toate regiunile locuite de români, culegeri de folclor ale clasicilor etnologiei române, calendar bisericesc fix și mobil, precum credințe variate despre unități mai mici ale timpului (zile, ceasuri etc.).

     

    Pentru a încheia abordarea mitică a universului țărănesc. Antoaneta Olteanu a realizat și volumul Reprezentări ale spațiului în credințele românești (Editura Paideia, București, 2009). Lucrarea are trei planuri majore - universul cel mai apropiat, casa, credințe despre lumea acesata și spațiile sacre ale ei, credințe despre lumea cealaltă, cu o topografie detaliată.

     

    Cărțile consacrate civilizației ruse reprezintă celălalt mare domeniu de cercetare. Destinate a fi, în primul rînd, materiale de studiu pentru studenți, sînt adresate în egală măsură și cititorilor iubitori de cultură. Perspectiva aleasă e una mixtă - studiile sînt bogat documentate din punct de vedere istoric, dar, în aceeași măsură, reunesc și fondul literar, extrem de bogat, al fiecărei perioade. Pînă în acest moment au fost acoperite două perioade mari - perioada vede și începutul perioadei moderne (Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, Editura Paideia, București, 1998; Miturile Rusiei clasice, Editura Paideia, București, 2014) - și perioada imperială, Rusia secolului al XIX-lea (Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea, Ed. All, București, 2011. Este în curs de pregătite și o civilizație a lumii sovietice, mai bine zis, viața de zi cu zi din Rusia sovietică.

    Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului ateșat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

    Cuvântul Înainte al ediției este semnat de autoare. De asemenea, cartea cuprinde și o bogată bibliografie pentru fiecare segment istoric prezentat.

    10 alte produse din aceeași categorie

    Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și: