Expunere despre metoda – René Descartes

Categoria: emblematic europa

Din categoria lucrarilor catalogate Emblematic Europa fac parte cartile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive si care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de editii ilustrate, de forme noi de editare. Cultura romana respiră si in prezent in cultura eropeana pe care o asimileaza specific. Capodoperele nascute in epoci si culturi diferite in Europa au devenit in timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcata cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul in care a aparut si s-a afirmat. In cazul in care opera este considerata capodopera, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodopera a culturii europene.

Expunere despre metodă este una din capodoperele gândirii secolului al XVII-lea, o lucrare revoluționară, care cuprinde ideile fundamentale ale filosofiei carteziene; idei care vor marca începutul Raționalismului în filosofia modernă.

Incadrarea in serii si colectii: editie magnum

René Descartes este creditat ca fiind inițiatorul școlii de gândire numită raționalism, care a afirmat că există cunoștințe importante care ar putea fi obținute fără simțuri, ci numai prin intermediul rațiunii. Ca matematician, Descartes a folosit regulile și limbajul matematic ca exemple pentru a demonstra că acest lucru e este adevărat. Filosofia sa este un răspuns la scepticismul devenit proeminent după progresele științifice ale iluminismului. În ultimii ani, s-a susținut că Descartes nu era de fapt un creștin adevărat sau mai exact că era credincios, dar avea o părere radical diferită asupra lui Dumnezeu decât aceea a creștinismului. Nu se știe cu certitudine dacă acest lucru este adevărat, dar Descartes a petrecut o mare parte a vieții sale examinând cadavrele pentru a căuta sufletul, ceea ce pare să indice credința în suflet, dar să fie în opoziție cu părerile creștine ale timpului care considerau astfel de practici ca fiind blasfemice.

Descartes trezeşte interesul și în secolul a XXI-lea, datorită accentului pus pe matematică, știință și folosirea rațiunii. Argumentele sale filosofice sunt un test bun al abilității de a urma un argument logic și de a determina dacă este într-adevăr rațional sau nu. Tradiția de a vedea cunoașterea ca venind din rațiune, cunoscută sub numele de raționalism, a fost continuată de filosofii și matematicienii Spinoza și Leibniz. Dimpotrivă, convingerea conform căreia cunoașterea vine în primul rând prin simțuri – empirism – apare în filosofiile lui Locke, Berkeley și Hume. În acest fel, Descartes a stabilit traiectoria pentru filosofia modernă, care va culmina cu Kant în secolul al XVIII-lea.

Parcurgând textul latin al lucrării cartezi­e­ne, trebuie să acceptăm parafrazarea vechiului „Non est idem si duo dicunt idem” în forma „Non est idem si unus dicit idem”; şi aceasta pentru că, aşa cum ne avertizează dintru început autorul, faţă de varianta franceză, a căutat să-şi îndrepte „propria gândire”; deci aceeaşi lucrare nu mai este aceeaşi, iar acest lucru se constată deja din titlu; Descartes nu mai scrie un discurs (dacă o făcea, avea la îndemână pe discursus,-us), ci o expunere (dissertatio), adică înfăţişează înlănţuit idei (a se vedea comparativ verbele discurro,-ere – a alerga în sau din diferite părţi, şi dissero,-ere – a înfăţişa înlănţuit idei, a expune).

Trecerea de la discurs la expunere, în accep­ţiunea de mai sus a termenilor, este tocmai rodul străduinţei de îndreptare a „propriei gândiri”; nu trebuie uitat că între cele două trecuseră şapte ani, perioadă în care îndoiala adusese în mod necesar schimbări. Sunt doar câteva consideraţii, care nu numai că justifică, dar chiar cer în mod obiectiv editarea trilingvă a lucrării carteziene.

DAN NEGRESCU

Matematician celebru, filosof și om de știință, René Descartes (1596-1650) este considerat părintele metodei și filosofiei științifice moderne. El a creat o doctrină nouă în filosofie, care este cunoscută sub numele de cartezianism.

René Descartes s-a născut la 31 martie 1596 în La Haye, Franța. Mai întâi  frecventează cursurile unui colegiu iezuit de la vârsta de 8 ani, apoi obține o diplomă de drept la vârsta de 22 de ani. Un profesor l-a îndrumat să urmeze un curs de  matematiciă aplicată și unul de logică pentru a înțelege lumea naturală. Aceaste cursuri l-au ajutat pe filosof să înțeleagă mai bine natura existenței umane și să formuleze faimoasa sa observație:„Gândesc, deci exist”.

Abordarea lui René Descartes de a combina matematica si logica împreună cu filosofia pentru a explica lumea fizică transformată în metafizică atunci când se confrunta cu întrebări teologice; l-a condus la contemplarea naturii existenței și a dualității minte-corp, identificând punctul de contact dintre corp și suflet în glanda pineală (epifiza). De asemenea, Descartes a definit ideea de dualism: materia întâlnind non-materia. Sistemul său filosofic a cauzat multe controverse. Din fericire, Descartes însuși a inventat scepticismul metodologic, sau îndoiala carteziană, așadar, făcându-ne pe toți filosofi.

Dan Negrescu este profesor de limba latină la Universitatea de Vest din Timișoara. S-a impus prin aducerea în spaţiul limbii române a Imnurilor Sf. Ambrozie, a Eticii lui Abélard, a celor 900 de raţionamente şi oraţiei Despre demnitatea omului, ale lui Pico della Mirandola.

Edițiile speciale sunt în fapt creații editoriale, cărți obiect, făcute în tiraj limitat (specificat pe un timbru aplicat pe forzațul cărții). În nomenclatorul Paideia ele fac parte din clasa midi care se caracterizează prin folosirea îmbinată a unor materiale suport rare și deosebite (hârtia manuală, hârtia ivoir, piele, pânză, calc), cu o legătorie manuală remarcabilă prin originalitate și distincție. O notă aparte o conferă ilustrația, elementul decorativ, galeriile de imagini, aplicate prin tehnici diverse care produc surpriză și emoție îndelungată cititorului. Conțin întotdeauna și o ilustrație detașabilă pe suport valoros (hârtie ivoir, manuală) drept cadou.

Deși extrem de elaborate, aceste cărți sunt accesibile oamenilor cultivați atenți la marile opere ale lumii, la istorie, la diversitatea creației umane.

Ediții speciale Magna (cărți de referință):

Edițiile speciale Magna sunt cărți de format mare (20/28), cu textul paginat în larg, aerisit, elegant, sunt cărți care stau bine pe masa de lucru și pot fi consultate comod și profesionist. În acest format apar, de regulă, capodopere ale culturii române și europene, lucrări de referință deosebit de valoroase. Prin concept ele îmbină plăcerea lecturii cu studiul aprofundat.

Legătoria se distinge prin supracoperta parțială grea, aplicată excentric la piciorul cărții. Această inovație face ca lucrarea să fie suplă la deschidere și, în același timp, să stea bine închisă chiar după o îndelungată răsfoire.

Magna este o carte foarte elaborată care oferă mult, foarte mult, pentru un cost modic.

Acesta este o ediţie trilingvă, care include textul latin, versiunea franceză și traducerea românească. Traducerea profesorului Dan Negrescu a textului latin este modernă, clară și adnotată, ideală pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu contextul intelectual al lui Descartes. Cartea include și o postfață a academicianului Gheorghe Vlăduțescu, care tratează atât aspectele istorice, cât și cele filosofice ale textului, permițând cititorului să interpreteze această lucrare în cadrul proiectului mai mare al lui Descartes.