Conceptul de valoare teoretică la Rickert - Nicolae Bagdasar
Nicolae Bagdasar
- Scrieţi un comentariu
Prezentarea teoriei este separată riguros de critica ei, iar în prezentare are cuvântul numai Rickert, întrucât o critică care ar interveni la fiecare pas în expunerea însăşi ar fi îngreunat sau chiar ar fi derutat înţelegerea mersului gândirii filosofului.
2434P
Nou
Acest produs nu se mai află pe stoc
Data disponibilității:
Această lucrare îşi propune ca temă problema centrală a uneia dintre orientările filosofice contemporane cele mai importante, anume filosofia valorii, în forma pe care i-a dat-o Rickert. Ea are ca sarcină să arate cum, în filosofia valorii, logicul însuşi devine purtător de valoare şi cum adevărul este o valabilitate. Dar lucrarea nu vrea să se refere la întregul imperiu al valorilor, ci numai la valorile teoretice, adică la valorile logice. Faptul că această problemă nu poate fi discutată fără a lua în considerare totodată fundamentele teoretico-gnoseologice ale filosofiei valorii a lui Rickert nu-l poate contesta nimeni; căci altfel s-ar ivi riscul de a nu se putea aprecia exact ce a vrut Rickert şi care este prestaţia lui.
Prezentarea teoriei este separată riguros de critica ei, iar în prezentare are cuvântul numai Rickert, întrucât o critică care ar interveni la fiecare pas în expunerea însăşi ar fi îngreunat sau chiar ar fi derutat înţelegerea mersului gândirii filosofului.
Cercetările teoretico-gnoseologice ale lui Rickert culminează în conceptul de conştiinţă în genere, a cărui examinare poate evidenţia cel mai bine la ce consecinţe contradictorii conduce fundamentarea teoretică rickertiană. Nicolae Bagdasar încearcă, înainte de toate, să dezvăluie inconsistența acesteia.
Cartea cuprinde și o serie de scrisori inedite din corespondența profesorului Nicolae Bagdasar, precum și note, comentarii, anexe şi o postfaţă de Alexandru Boboc
Nicolae Bagdasar „a fost atât un exeget, un istoric al gândirii filosofice, cât şi un gânditor care a formulat poziţii proprii în probleme de epistemologie, logică, filosofia istoriei... Totodată N. Bagdasar a fost unul dintre gânditorii prin care filosofia românească interbelică a participat la circuitul de valori din cultura contemporană; el a făcut cunoscută în România problematica mai nouă a gândirii europene, curentele noi, angajându-se cu luări de atitudine proprii în raport cu acestea, contribuind la participarea gândirii româneşti la confruntările de idei pe plan mondial, la prezenţa ei în universul filosofiei contemporane”.
Rardu Tomoiagă, Istoria filosofiei româneşti
„Aducem, astfel, un omagiu memoriei omului de cultură Nicolae Bagdasar şi filosofului, ale cărui scrieri au călăuzit atât începuturile pregătirii noastre filosofice, cât şi pe cele ale multor generaţii de studenţi, pe care, la rândul nostru, i-am iniţiat de-a lungul anilor în cunoaşterea valorilor teoretice ale culturii universale.”
Alexandru Boboc
Autor | Nicolae Bagdasar |
Anul publicării | 2021 |
Format | 95 x 205 mm |
Nr. pagini | 378 |
Colecția | Studii si eseuri - filosofie |
eBook | 2431-conceptul-de-valoare-teoretica-la-rickert-nicolae-bagdasar-9786067484786.html |
ID Hard Cover | 2431-conceptul-de-valoare-teoretica-la-rickert-nicolae-bagdasar-9786067484786.html |
Gen | Filozofie |
Limba | Romana |
Tip format | Fizic |
Categorie | Stiinte umaniste |
Sub-Categorie | Sociologie si filozofie |
ISBN | 978-606-748-478-6 |
Postfață
FILOSOFIE ŞI ISTORIA FILOSOFIEI
ÎN OPERA
LUI NICOLAE BAGDASAR218
1. În contextul afirmării şcolii filosofice româneşti, Nicolae BAGDASAR (1896-1971) este reprezentativ îndeosebi pentru domeniile istoriei filosofiei, filosofiei culturii şi filosofiei istoriei. Scrieri ale sale – în primul rând: Filosofia contemporană a istoriei (1930), Istoria filosofiei româneşti (1940), Antologie filosofică (1943, în colab.) –, s-au înscris demult în bibliografia de bază a studiului filosofiei, iar traducerile din opera lui Kant sunt azi de largă audienţă în cultura noastră.
Prin activitatea sa universitară, ca şi prin participarea nemijlocită la organizarea şi funcţionarea unor instituţii (Casa Şcoalelor, Societatea Română de Filosofie) şi la apariţia unor publicaţii („Revista de filosofie”, revista „Ethos”), coordonator al lucrării: Istoria filosofiei moderne (5 vol., 1937-1941: Omagiu Profesorului Ion Petrovici), ilustru filosof şi om de cultură s-a afirmat prin contribuţii de referinţă în creaţia teoretică şi în viaţa spirituală contemporană, militând neabătut pentru afirmarea personalităţii istoriei şi culturii naţionale. Aşa cum s-a precizat, N. Bagdasar „a fost atât un exeget, un istoric al gândirii filosofice, cât şi un gânditor care a formulat poziţii proprii în probleme de epistemologie, logică, filosofia istoriei... Totodată N. Bagdasar a fost unul dintre gânditorii prin care filosofia românească interbelică a participat la circuitul de valori din cultura contemporană; el a făcut cunoscută în România problematica mai nouă a gândirii europene, curentele noi, angajându-se cu luări de atitudine proprii în raport cu acestea, contribuind la participarea gândirii româneşti la confruntările de idei pe plan mondial, la prezenţa ei în universul filosofiei contemporane”.219
În sensul acestei excelente caracterizări pledează şi amintirile şi corespondenţa ilustrului profesor şi filosof. Astfel, referindu-se la una dintre prestaţiile sale publice, N. Bagdasar scria: „Printre personalităţile care au conferenţiat sub auspiciile Societăţii Române de Filosofie au figurat şi doi mari filosofi străini: Léon Brunschvicg, profesor la Sorbona şi Nicolai Hartmann, profesor la Universitatea din Berlin, ambii fiind invitaţi la propunerea lui I. Petrovici. Conferinţele acestor doi filosofi au constituit momente de mare prestigiu pentru Societatea Română de Filosofie”.220
De fapt, activitatea lui Nicolae Bagdasar (şi a Societăţii Române de Filosofie, evident) îşi află o bună apreciere în corespondenţa sa cu mari personalităţi ale gândirii contemporane (R. Bayer, M. Dessoir, H. Gouhier, Th. Greenwood, A. Liebert, René La Senne; N. Hartmann ş.a.). Reţinem câteva rânduri din scrisoarea lui N. Hartmann căt re N. Bagdasar: „A durat cam mult, până ce am putut realiza această scrisoare. Adevărul este că n-am voit s-o scriu mai devreme, înainte de a fi citit studiul Dv. despre Dilthey, pe care l-aţi publicat în seria „Istoria filosofiei moderne”. Cu lipsa mea de cunoaştere a limbii române nu mi-a fost prea uşor. Dar încet, încet, am ajuns la capăt. Mi-a făcut mare plăcere să văd cât de frumos aţi pătruns în materialul deloc uşor şi l-aţi expus apoi într-un mod foarte accesibil, scurt şi sistematic... Am avut în aceste două luni puţin timp de reflectare şi nici n-am fost totdeauna sănătos. Dar impresiile lăsate de Bucureşti n-au trecut şi orele în care am fost împreună le am încă în bună amintire...”.221
2. În cele ce urmează oferim câteva consideraţii privind contribuţia lui Nicolae Bagdasar în studiul istorico-filosofic şi de filosofie a istoriei şi a culturii, pe care autorul le-a tratat în orizontul unei concepţii proprii despre „menirea istoricului filosofiei”, anume: să facă „o separaţie strictă între expunere şi critică, determinată de convingerea că nimic nu este mai dăunător pentru teoria expusă şi nimic nu este mai dificil pentru cititor decât amestecul expunerii cu critica”.222
Este în esenţă „procedeul unei separări stricte între critică şi expunere, care este ridicată la rang de principiu, după cum se poate vedea din următoarea declaraţie, din prefaţa tezei sale de doctorat: «În ce priveşte modul de tratare, am despărţit strict expunerea de critică. În expunere l-am lăsat să vorbească numai pe Rickert singur, deoarece o critică ce ar interveni la fiecare pas în expunere ar fi îngreunat înţelegerea şirului ideilor filosofului sau chiar ar fi întunecat-o»”.223
Ceea ce caracterizează metodologia istorico-filosofică utilizată de N. Bagdasar s-ar putea reţine următoarele: folosirea (uneori exhaustivă) a izvoarelor directe şi a scrierilor de referinţă în comentarea acestora; procedarea obiectivă în redarea concepţiilor, chiar a celor mai complexe ca densitate teoretică şi limbaj specializat (de exemplu: Kant, Hegel, Dilthey, Rickert, Husserl ş.a.); preocuparea pentru semnificaţia didactică a expunerilor; aceasta tocmai prin formaţia sa, prin buna cunoaştere a perspectivelor logică, epistemologică, axiologică şi de filosofia culturii, pe care le utilizează unitar, cu discernământ şi nuanţă în studiul diferitelor filosofii.
În sensul celor spuse devine semnificativ următorul text: „Din nevoie nu trebuie să facem o virtute, din cunoaşterea relativă nu trebuie să facem un ideal teoretic. Problema cunoştinţei absolute este o problemă extrem de complicată şi de grea. Noi nu putem spune acum dacă şi când va putea fi dezlegată integral. Dar putem spune clar şi categoric: în dezlegarea ei stă sensul spiritului cunoscător însuşi. Cu această problemă stă sau cade cunoaşterea omenească, progresul ştiinţei şi însuşi spiritul ştiinţific”.224
Această conştiinţă a relativului, în ultimă instanţă a limitei este ilustrată şi altfel (cumva metaforic): „Căci şi cunoştinţele relative îşi au rostul lor în mersul ştiinţei, în îmbrăţişarea teoretică tot mai largă şi mai adâncă a lumii şi a vieţii. Acolo unde, din diferite împrejurări, nu este posibilă deocamdată o cunoştinţă adecvată, n-avem încotro, trebuie să acceptăm o cunoştinţă relativă. Căci atunci când pleci din casa ta confortabilă, în care te simţi foarte bine, la un drum mai lung pe jos şi te apucă în câmp o ploaie torenţială, te adăposteşti şi într-o colibă sau bordei, dacă se găseşte aşa ceva la îndemână”.225
Evident, autorul a reţinut marea lecţie a criticismului kantian, pe care o urmaseră şi gânditorii preferaţi în studiile sale (Rickert, Dilthey, Husserl), preocupaţi de aflarea unei metode adecvate în filosofie. În acest sens vine precizarea: „Descartes, Kant, Hegel, Husserl – sunt socotiţi drept mari gânditori, în primul rând, pentru că au căutat să pună la dispoziţia gândirii filosofice, o nouă metodă, – şi au izbutit”.226 Şi să nu uităm ceva esenţial aici, în legătură cu poziţia lui Kant: „chiar dacă orice idee din sistemul lui Kant s-ar dovedi neîntemeiată, semnificaţia teoretică n-ar fi totuşi distrusă, căci ar rămâne din el spiritul cu adevărat original şi fecund. Şi în orice caz ar rămânea metoda filosofică descoperită de Kant, care trebuie socotită ca una din prestările cele mai de seamă ale marelui gânditor”.227
3. Din studiul marilor filosofii, Bagdasar desprinde învăţăminte pentru comportamentul propriu, pentru o metodă adecvată cercetării filosofice. Scrierile lui pornesc de la o frământare interioară de a afla calea adecvată în perioada reconstrucţiilor teoretico-metodologice. Semnificativă devine aici precizarea: lucrarea de faţă a luat fiinţă „din nevoia pe care a simţit-o autorul de a-şi lămuri anumite probleme şi de a-şi preciza pentru sine anumite idei din domeniul aşa de interesant al filosofiei istoriei”, încurajarea de a-şi face publice reflecţiile a fost prilejuită „de faptul că marii noştri istorici contemporani – A.D. Xenopol, N. Iorga şi V. Pârvan, ei înşişi, au socotit necesar să depăşească graniţele specialităţii lor, punându-şi întrebări care priveau structura logică a ştiinţelor istorice sau natura intimă a istoriei ca realitate obiectivă”.228
O motivare similară ne întâmpină şi în deschiderea preocupărilor de filosofia culturii: „studiile de faţă, care se referă toate la cultura europeană şi înfăţişează câteva aspecte din complexa problemă a acestei culturi au fost adunate la un loc, spre a fi făcute mai accesibile cititorului... îndemnul de a le strânge laolaltă şi a le pune la îndemâna unui cerc mai întins de cititori a fost susţinut dealtminteri şi de interesul tot mai mare ce se arată în ţară la noi problemelor filosofiei culturii”.229
Şi în acest context, reţine atenţia Kant: „Dacă e îndreptăţită încercarea de a pune domeniile culturale în corelaţie cu facultăţile sufleteşti, atunci e îndreptăţită şi încercarea cealaltă, care-şi face drum tot mai larg, de a-l privi pe Kant ca pe gânditorul care, cel dintâi şi mai bine ca orice altul, a ştiut să diferenţieze marile domenii ale culturii prin cele patru Critici ale lui: Critica raţiunii pure, Critica raţiunii practice, Critica judecăţii estetice şi Critica religiei, şi să demonstreze independenţa fiecăreia din ele”.230 Această separare a „regiunilor culturale” a reuşit a scoate în evidenţă „particularitatea fiecăreia şi totodată să-i respecte autonomia... Dar statornicind grupele de valori, Kant a statornicit prin aceasta preocupările constante pe care trebuia să le aibă orice generaţie atunci când este vorba de cultură, de cultură nu numai ca realitate obiectivă, dar şi ca factor de prefacere şi înnoire spirituală”.231
De mare importanţă este relevarea unei năzuinţe care „frământă şi conştiinţa contemporană: o puternică voinţă de cultură stăpâneşte generaţiile actuale, şi aceasta e o dovadă şi totodată o garanţie, că şi criza în care ne aflăm va fi biruită şi că marea epocă a culturii moderne nu se află la capătul dezvoltării ei”.232 Poate că-i nimerit aici să reţinem precizarea: „Filosofia culturii, aşadar, se va fi individualizat în vederea reconstrucţiei filosofice a conceptului culturii atât în semnificaţie universală cât şi în condiţie determinată, naţională”; „percepând exact rostul filosofiei culturii, ceea ce apare peste tot în interpretările sale la încercările de reconstrucţie în acest câmp, din gândirea românească şi universală, Bagdasar făcea dovada existenţei unui proiect propriu, dar numai atât. Ca şi în filosofia istoriei, ca şi în teoria cunoştinţei, Bagdasar a amânat mereu trecerea de la ceea ce s-ar putea numi o filosofie implicită la o filosofie explicită, adică în expunere sistematică”.233
4. Se pare însă că preocupările pentru construcţia sistematică aveau nevoie, în concepţia autorului, de o bună cunoaştere a domeniului (chiar de o mai largă informare) şi de reflecţie mai îndelungată. Se poate asocia la aceasta modul în care şi-a conceput menirea ca dascăl şi participant la progresul de modernizare a culturii şi învăţământului în ţara noastră: „împrejurările istorice în care s-a dezvoltat poporul român – scria Bagdasar – n-au fost din cale afară de favorabile dezvoltării culturale, deci nici celei filosofice... nu e de mirare că poporul român apare în domeniul creaţiei ştiinţifice şi filosofice aşa de târziu. El apare atunci când reuşeşte să înnoade firele rupte, să se pună din nou în legătură cu focarele de cultură”.234
În Amintiri (la capitolul „Ultimii ani din viaţă”), Bagdasar mărturisea: „Stând într-o zi de vorbă cu vechiul şi bunul meu prieten Constantin Georgiade, el m-a întrebat dacă sunt mulţumit că mi-am consacrat viaţa exclusiv cercetărilor filosofice. «Cum să nu fiu mulţumit? i-am răspuns. Doar nimeni nu m-a constrâns să mă consacru filosofiei. Am făcut acest lucru printr-o decizie a propriei mele voinţe. Cine m-ar fi putut constrânge în cursul vieţii să renunţ la cercetările filosofice şi să mă apuc de altceva? Dacă am fost cândva nemulţumit, a fost atunci când am fost împiedicat să-mi continui cercetările filosofice. Iar dacă sunt nemulţumit acum, la bătrâneţe, este nu din cauză că m-am consacrat filosofiei, ci fiindcă nu am putut realiza în domeniul gândirii tot ce am visat şi aş fi putut da»”.235
Aşadar, în principal: o viaţă şi o activitate gândite şi desfăşurate sub semnul apostolatului (ca şi în cazul altor gânditori români, de pildă: C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, M. Florian ş.a.), dar ceea ce a realizat înscrie o pagină memorabilă în cultura română în dublu sens: prin aducerea în prezenţă în mişcarea culturală şi în învăţământ a marilor creaţii teoretice moderne; prin relevarea în formă de studiu comparat, a participării româneşti la reconstrucţia modernă în filosofie.
În acest din urmă sens este grăitoare elaborarea sub titlul Istoria filosofiei româneşti, care este, aşa cum s-a observat, „prima sinteză de ţinută asupra istoriei filosofiei româneşti, operă de pionierat, care, alături de activitatea organizatorică desfăşurată de el la «Revista de filosofie» şi la Societatea Română de Filosofie vădesc devotamentul său faţă de cauza propăşirii culturii filosofice româneşti... Cunoaşterea – se poate spune – exhaustivă a filosofiei româneşti i-a permis lui Bagdasar să citeze, de pildă, în bibliografia pe capitole a tratatului Teoria cunoştinţei, alături de numeroşi exegeţi străini, pe toţi filosofii români care au scris lucrări în legătură cu problemele şi orientările studiate”.236
5. Este de reţinut acest dialog permanent cu tradiţia modernă a gândirii, mai ales însă cu gândirea contemporană europeană şi românească, concretizat atât în volumele principale, cât şi în numeroase studii şi articole237 – toate caracterizate printr-un remarcabil nivel de elaborare, bine informate şi comentate (e adevărat, conform distincţiei metodologice între expunere sistematică şi critica, adică interpretare, resemnificare pentru contextele teoretice nou intervenite).
În esenţă o preocupare constantă de abordare obiectivă, exigentă, dar nuanţată, vizând fondul valoric al teoriilor studiate şi comunitatea de interes, cu probleme care nu sunt străine preocupărilor tradiţionale ale gândirii noastre filosofice”.238
Preocupări însă şi actuale tocmai prin continuitatea cu tradiţia în afirmarea modernităţii culturii noastre. O înaltă conştiinţă a îndatoririlor de dascăl şi om de cultură străbate, între altele, şi din proiectul unei antologii filosofice: „Trebuinţa filosofării nu se limitează însă numai la o minoritate, ci ea este simţită de fiecare om şi ea se găseşte mai ales la tineret, când acesta se simte atras să mediteze asupra rostului său în lume... Filosofia înseamnă iubire de înţelepciune; iar înţelepciunea este locul de întâlnire şi cumpănire a tuturor virtuţilor. Filosofia, altfel decât mai pot crede unii, nu înseamnă înstrăinare de viaţă, ci orientare în viaţă şi acţiune...”.239
6. Cu un asemenea ideal de înnoire spirituală în epoca modernităţilor, susţinut de o operă pe măsură să motiveze ceea ce Tudor Vianu numea cândva „concepţia activistă a culturii”,240 Nicolae Bagdasar înscrie o participare de valoare şi de mare semnificaţie în afirmarea spiritului modern în învăţământul şi în cultura română din secolul XX. Este adevărat, după anii 1946-48 prezenţa sa în viaţa publică a pierdut din intensitate, dar aceasta din cauza unor împrejurări vitrege pentru el.
Încrederea în capacitatea de înaltă creaţie culturală a poporului român nu l-a părăsit niciodată: „Suntem pe deplin îndreptăţiţi – scria Bagdasar (în 1944) – să spunem că nu ne lipseşte voinţa de cultură şi nici puterea de a o crea, că avem astăzi, când lupta pentru existenţă între popoare cere atâtea testimonii, pe cel mai puternic: că suntem un popor de cultură”.241
A mărturisit şi mai târziu (spre sfârşitul vieţii) o asociere a acestei „voinţe” cu o înţelegere clară a menirii intelectualului: ...„a fi intelectual înseamnă a dispune de libertatea de a supune examenului critic valoarea oricărei idei, de a arăta temeiurile pentru care este sau nu valabilă. Între noţiunea de intelectual şi aceea de dogmatic există o contradicţie in adjecto. Atunci când unui intelectual i se cere să prezinte ca adevăruri idei false şi ca false idei adevărate, datoria lui este să refuze categoric acest lucru, chiar cu riscul de a renunţa la activitatea lui de intelectual”.242
El asocia aceasta cu încrederea în puterea adevărului de a se impune: „Adevărul nu poate fi ţinut ascuns şi nu poate fi denaturat multă vreme. Mai curând sau mai târziu el iese la iveală. Nimic nu se poate construi pe minciună. Spiritul omenesc în esenţa lui nu poate trăi în minciună. El este permanent avid de adevăr, aşa cum florile sunt permanent avide de lumină... în ceea ce mă priveşte, n-am putut să fac nicio concesie când a fost vorba de adevărul autentic al ideilor”.243
Închei aceste consideraţii, cu un caracter mai mult de evocare, nu cu pretenţia de a constitui un studiu, tot cu o referire la adevăr, aşa cum am învăţat cu toţii din marea carte a înţelepciunii clasice: „Curajul adevărului, credinţa în puterea spiritului este cea dintâi condiţie a cercetării filosofice. Omul trebuie să se cinstească pe sine şi să se considere demn de ceea ce este mai înalt. Despre măreţia şi puterea spiritului el nu va putea niciodată să aibă gânduri destul de mari”.244
În contextul afirmării şcolii filosofice româneşti, Nicolae Bagdasar (1896-1971) este reprezentativ îndeosebi pentru domeniile istoriei filosofiei, filosofiei culturii şi filosofiei istoriei. Scrierile sale, în primul rând: Filosofia contemporană a istoriei (1930); Din problemele culturii europene (1931); Istoria filosofiei româneşti (1940); Teoria cunoştinţei (1941); Teoreticieni ai civilizaţiei (1969), constituie contribuţii teoretico-metodologice remarcabile, care s-au înscris demult în bibliografia de bază a studiului filosofiei, iar traducerile din opera lui Kant (Critica raţiunii pure, Critica raţiunii practice) sunt astăzi de largă audienţă în învăţământul nostru universitar.
Prin activitatea sa universitară, ca şi prin participarea nemijlocită la organizarea şi funcţionarea unor instituţii (Casa Şcoalelor, Societatea Română de Filosofie) şi a unor publicaţii (,,Revista de filosofie”, revista ,,Ethos”), precum şi la pregătirea şi publicarea cunoscutei lucrări: Istoria filosofiei moderne (5 volume: Omagiu Profesorului Ion Petrovici, 1937-1941), ilustrul filosof şi om de cultură s-a afirmat cu contribuţii de referinţă în creaţia teoretică şi în viaţa spirituală contemporană, militând pentru afirmarea personalităţii istoriei şi culturii naţionale.
De fapt, activitatea lui Nicolae Bagdasar (şi a Societăţii Române de Filosofie, evident) îşi află o bună apreciere în corespondenţa sa cu mari personalităţi ale filosofiei contemporane (R. Bayer, M. Dessoir, H. Gouhier, Th. Greenwood, A. Liebert, René La Senne, Nicolai Hartmann ş.a.). Reţinem câteva rânduri din scrisoarea lui N. Hartmann către Bagdasar: ,,... am citit studiul Dv. despre Dilthey, pe care l-aţi publicat în Istoria filosofiei moderne. Cu lipsa mea de cunoaştere a limbii române nu mi-a fost prea uşor. Dar încet-încet am ajuns la capăt. Mi-a făcut mare plăcere să văd cât de frumos aţi pătruns materialul deloc uşor şi l-aţi expus apoi într-un mod foarte accesibil, scurt şi sistematic... Am avut în aceste două luni puţin timp de reflectare şi nici nu am fost prea sănătos. Dar impresiile despre Bucureşti n-au trecut şi orele în care am fost împreună le am încă în bună amintire.”
Alexandru Boboc
Nicolae Bagdasar „a fost atât un exeget, un istoric al gândirii filosofice, cât şi un gânditor care a formulat poziţii proprii în probleme de epistemologie, logică, filosofia istoriei... Totodată N. Bagdasar a fost unul dintre gânditorii prin care filosofia românească interbelică a participat la circuitul de valori din cultura contemporană; el a făcut cunoscută în România problematica mai nouă a gândirii europene, curentele noi, angajându-se cu luări de atitudine proprii în raport cu acestea, contribuind la participarea gândirii româneşti la confruntările de idei pe plan mondial, la prezenţa ei în universul filosofiei contemporane”.
Traducere, note şi comentarii, anexe şi postfaţă de Alexandru Boboc
Prof. univ. dr. Alexandru Boboc a fost Profesor Emerit al Facultăţii de Filosofie. În anul 1964 a obţinut titlul de doctor în Filosofie de la Universitatea din Bucureşti, specializându-se în istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia culturii şi a valorilor, semiotică şi filosofia limbajului. De-a lungul ultimelor decenii, Profesorul Boboc s-a afirmat ca un specialist în sfera studiilor kantiene, a istoriei filosofiei şi filosofiei moderne, cu un interes deosebit pentru gânditori ca: Descartes, Leibniz, Hegel, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey, Husserl, Scheler, N. Hartmann. În anul 1998, Academia Internaţională de Drept Economic şi Arte Audiovizuale din Chişinău i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Din 1991, este membru al Academiei Române.
Prof. univ. dr. Alexandru Boboc poate fi considerat o emblemă pentru filosofia românească a secolului al XX-lea. Trecând prin traumele celui de al Doilea Război Mondial şi ale anilor 1950, el a avut puterea ca, alături de marii profesori ai perioadei interbelice, care au supravieţuit terorii comuniste, să redescopere filosofia în filoanele ei autentice. Filosofi precum René Descartes, Blaise Pascal, Immanuel Kant, Hegel, Max Scheler şi Martin Heidegger nu ar fi rezonat în limba română la dimensiunea lor autentică fără contribuţia marelui profesor Alexandru Boboc.
Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent, aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.
10 alte produse din aceeași categorie
Despre Pythagora și pythagorei - Fragmente...
Dintre cele mai cunoscute de toţi era învăţătura potrivit căreia sufletul este, după cum spune el, nemuritor iar apoi trece în alte specii de vieţuitoare... aceste opinii Pythagoras le-a introdus cel dintâi în Elada.78,00 leiGorgias - Platon Notă introductivă,...
O traducere de excepție a unuia dintre cele mai cunoscute dialoguri platoniciene.59,00 leiPaideia vol. I-II-III - Werner Jaeger,...
Paideia este o operă savantă vestită între europeni; ea ne arată cum s-a format spiritul grec, sedus de poezia Iliadei, de povestea Războiului Troiei în care se glorifică olimpianismul, virtuțile si regulile aristrocratiei militare ahee. Sunt descrise evoluțiile lor în panelenismul așa format, prin aspirație la perfecționism și educatie, prin paideia.297,00 leiPaideia volumul III - Werner Jaeger, trad....
Paideia este o operă savantă de mare importanță, care ne arată cum s-a format spiritul grec, sedus de povestea Războiului Troiei în care se glorifică olimpianismul, virtuțile si regulile aristocrației militare ahee. Lucrarea descrie evoluțiile acestor idei prin aspirație la perfecționism și educație, adică prin paideia.114,00 leiPostmodernismul. Studii, eseuri și...
Postmodernismul este mai mult decât un curent literar sau artistic, o caracteristică a gândirii filosofice, ci este chiar o epocă sau un eon existențial, privind omul, societatea, Biserica, dreapta credință și statul, într-un cuvânt o epocă în evoluția omului și a umanității, a culturii și civilizației. De aceea, lucrarea are un caracter interdisciplinar.78,00 lei
Transcendență și imanență - Ion Popescu
Atâta de polisemice prin diversitatea semnificărilor, transcendența și imanența nu pot fi bine înțelese decât prin exercițiu dialogal prin care părțile pe cât se instituie, pe atâta se presupun reciproc.34,00 leiD I V I N U L - Ediția a II-a, revăzută și...
În urmă cu aproximativ 2600 de ani, cineva l-ar fi întrebat pe vestitul Thales: „ce este Zeul?” Ce ar fi răspuns primul dintre înțelepți? Ceea ce este fără de început și fără de sfârșit, oferind astfel o determinație inteligibilă Celui-mai-presus-de-orice-determinație.48,00 leiFrământări existențiale - Corneliu Negru
„Omul este o cianură de emoții și senzații, purtând în fiecare umbră a ființei sale amprenta efemeră a existenței. Ca un pictor nocturn al sufletului său, în nopțile de insomnie, omul își trăiește propria sa maladie a existenței, o senzație continuă de disconfort și anxietate, rememorând frânturi ale autenticității sale fracturate.”28,00 leiPraxis şi tradiţie. Eseu despre o...
Eseul abordează problema raportului dintre acţiunea umană (praxis) şi tradiţie, pornind de la concepţia dualistă asupra istoriei fundamentată pe o metodologie sintetică, metafizică şi dialectică deopotrivă.26,00 leiPaideia volumul II - Werner Jaeger, trad....
Paideia este o operă savantă vestită între europeni; ea ne arată cum s-a format spiritul grec, sedus de poezia Iliadei, de povestea Războiului Troiei în care se glorifică olimpianismul, virtuțile si regulile aristrocratiei militare ahee. Sunt descrise evoluțiile lor în panelenismul așa format, prin aspirație la perfecționism și educatie, prin paideia.114,00 lei
Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și:
Jazzul clasic. Istorie si legendă -...
Momente de istorie dar și de legendă ale jazz-ului clasic, ale acelei mirifice perioade cuprinse mai ales între anii '20-'50, epocă a stilurilor New Orleans, Chicago sau Kansas City, a big band-urilor din New York, a marilor orchestre albe de swing, a stilurilor de be pop sau cool.140,25 lei 165,00 leiDimitrie Grigoraş. Ordinea clasică a...
Dimitrie Grigoraș aparține acelei categorii privilegiate a artiștilor care stăpânesc, în egală măsură, linia și culoarea, care sunt înzestrați deopotrivă cu rațiune și sensibilitate. (...)136,00 lei 160,00 leiMavrodin - album - Henry Mavrodin
Când iraţionalul convieţuieşte paşnic alături de o luciditate de cristal, se pot naşte idei.98,26 lei 115,59 leiModă şi societate urbană în România epocii...
Istoric şi critic de artă, cavaler al Ordinului Meritul Cultural şi laureat al Premiului Uniunii Artistilor Plastici pentru critică de artă, dr. Silvan Ionescu este cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga şi conferenţiar universitar la Universitatea de Arte din Bucureşti.92,65 lei 109,00 leiRisipitorul de talent: Ilie Cristoloveanu,...
Volumul este prima monografie dedicată artistului și filologului Ilie (Elie) Cristoloveanu (Christoloveanu, Christo-Loveanu) (1893-1964), stabilit din 1922 în SUA, la New York, unde a avut mai multe expoziții de pictură.85,00 lei 100,00 lei
Augustin Ioan - Arhitectura - 11 carti -...
Augustin Ioan este arhitect și profesor universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. Colecția Studii Imaginate aduce în atenția cititorului diferite problematici și perspective privind modul în care arhitectura a influențat și s-a dezvoltat în cadrul culturii europene și a celei românești.85,00 lei 100,00 leiNumai onlineO călătorie în lumea lui GABOR TOMPA -...
Sunt pagini care tin captiv ochiul.Care il seduc, mai intai, ca apoi sa-si etaleze detaliile, ansamblul......82,88 lei 97,50 leiNicu Russu - un artist desavarsit cu...
Nicu Russu a fost unul dintre marii graficieni-magicieni care au fermecat copilăria unei întregi generaţii de copii născuţi în anii 60-70.68,00 lei 80,00 leiVelásquez • Goya - José Ortega y Gasset
O analiză fascinantă a operei celor doi mari pictori făcută de unul dintre cei mai originali filozofi ai secolului trecut.54,40 lei 64,00 leiO istorie a teoriilor despre artă (Sec....
O lucrare fascinantă despre marii maeștri ai ultimeleor cinci secole, al cărei liant filozofic este chiar funcţia de cunoaştere a artei şi prin artă.54,40 lei 64,00 lei
Peripeţiile bravului soldat Švejk în...
Romanul satiric antimilitarist de notorietate mondială „Peripețiile bravului soldat Svejk” (Osudy dobrého vojáka Švejka, 1921–1923) este o capodopera a lui Jaroslav Hašek și este considerat unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX.86,00 leiNumai onlineDespre Pythagora și pythagorei - Fragmente...
Dintre cele mai cunoscute de toţi era învăţătura potrivit căreia sufletul este, după cum spune el, nemuritor iar apoi trece în alte specii de vieţuitoare... aceste opinii Pythagoras le-a introdus cel dintâi în Elada.40,00 leiNumai onlineDespre Pythagora și pythagorei - Fragmente...
Dintre cele mai cunoscute de toţi era învăţătura potrivit căreia sufletul este, după cum spune el, nemuritor iar apoi trece în alte specii de vieţuitoare... aceste opinii Pythagoras le-a introdus cel dintâi în Elada.78,00 leiCerul a coborât - Șerban Madgearu
Ție, Pentru ca tristețile mele să le rostească, să le mângâie și să le alunge pe ale Tale.12,00 leiD I V I N U L (e-book) - Ediția a II-a,...
În urmă cu aproximativ 2600 de ani, cineva l-ar fi întrebat pe vestitul Thales: „ce este Zeul?” Ce ar fi răspuns primul dintre înțelepți? Ceea ce este fără de început și fără de sfârșit, oferind astfel o determinație inteligibilă Celui-mai-presus-de-orice-determinație.15,00 leiNumai online
Precum fumul (e-book) - Radu Anton Roman
Am scris Precum fumul destins, într-o deplină libertate interioară, încercând să adun într-o carte tot ce mă obseda. O să vi se pară ciudat, dar învățam să trăiesc, scriind.60,00 leiNumai onlinePeripeţiile bravului soldat Švejk în...
Romanul satiric antimilitarist de notorietate mondială „Peripețiile bravului soldat Svejk” (Osudy dobrého vojáka Švejka, 1921–1923) este o capodopera a lui Jaroslav Hašek și este considerat unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX.160,00 leiGorgias - Platon Notă introductivă,...
O traducere de excepție a unuia dintre cele mai cunoscute dialoguri platoniciene.59,00 leiPaideia volumul III (e-book) - Werner...
Expunerea mea nu se adresează numai erudiţilor, ci tuturor celor care, în lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, caută să reintre în contact cu spiritul Greciei antice.50,00 leiNumai onlinePaideia vol. I-II-III - Werner Jaeger,...
Paideia este o operă savantă vestită între europeni; ea ne arată cum s-a format spiritul grec, sedus de poezia Iliadei, de povestea Războiului Troiei în care se glorifică olimpianismul, virtuțile si regulile aristrocratiei militare ahee. Sunt descrise evoluțiile lor în panelenismul așa format, prin aspirație la perfecționism și educatie, prin paideia.297,00 lei
Bucate, vinuri și obiceiuri românești -...
Foarte puțini mai știu să gătească românește, iar și mai puțini o fac. Volumul reprezintă inventarierea bucatelor românești. Nu este o selecție, ci o cuprindere cât mai întregitoare a ceea ce înseamnă tradiție și artă culinară românească (dimpreună cu vinuțul corespunzător).180,00 leiCarte de bucate boieresti. 200 de retete...
În 1841 apărea la Iaşi o „Carte de bucate boiereşti - 200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti” în spatele cărora se ascundeau doi boieri: Mihail Kogălniceanu şi Kostache Negruzzi. Cartea de faţă este un rezultat al activităţii practice - reţetele sunt cercate, nu compilate pur şi simplu de prin alte părţi.28,00 leiOpere complete - Sfântul Dionisie Areopagitul
Dionisie Aeroapagitul este probabil cel mai mare scriitor mistic din toate timpurile. Această versiune românească a scrierilor areopagitice aparţine celui mai valoros traducător român de literatură greacă creştină, părintele Dumitru Stăniloae.146,00 leiCritica raţiunii pure - Immanuel Kant
Critica rațiunii pure reprezintă una dintre cărțile cu cel mai mare impact asupra gândirii europene. Apărută în 1781, influența ei are o durată de mai bine de două secole, această carte constituind un moment de cotitură în istoria filosofiei europene, prin ceea ce dărâmă, dar mai ales prin ceea ce construiește.180,00 lei
Concepte fundamentale in sociologie -...
Volumul trateaza temele importante ale acestei discipline cum ar fi cultura, socializarea, institutiile sociale, grupurile si leardership-ul, familia, religia, oraganizatiile sociale, birocratia, comunitatile teritoriale, devianta, stratificarea sociala, guvernarea si puterea, ca si multe altele.62,00 leiDespre vieţile şi doctrinele filosofilor -...
Diogenes Laertios (greacă: Διογένης Λαέρτιος) a fost un biograf al filosofilor greci. Se presupune că ar fi trăit la începutul secolului al III-lea d.Hr.52,00 leiPsihologi români din secolul XX - Pavel...
„Omagiu psihologilor români ai secolului XX care prin două războaie mondiale și comunism au menținut aprinsă flacăra psihologiei pentru generațiile viitoare.” PAVEL MUREȘAN ION MÂNZAT130,00 leiCalendarele poporului roman - Antoaneta...
Calendarul popular pe care îl prezentăm cititorului reprezintă o încercare de a aduna la un loc tot ceea ce constituie coordonata temporală a vieţii ţărăneşti, acel când ce caracterizează întregul complex de practici magico-rituale ce însoţeşte modul de a vedea lumea al omului vechilor societăţi tradiţionale.115,00 leiIntroducere la studiul arhitecturii -...
G. M. Cantacuzino, arhitect din spiţa celor mari, studios al istoriei, scriitor subtil, a însufleţit alături de alţi intelectuali cercul „Simetria” şi revista lui.17,00 lei 20,00 lei
Viata intima a lui Hitler - Gheorghi...
Autorul prezintă parvenirea politică a lui Hitler, explică apariția și cauzele demenței Führerului – modul în care o boală morbidă, perversiunile și complexele sexuale i-au influențat nefast acțiunile politice, descrie drama femeilor care au avut neșansa să-i placă lui Hitler (cinci dintre amantele sale s-au sinucis, alte două fiind salvate în ultimul...35,00 leiMiturile Rusiei clasice - Atoaneta Olteanu
Volumul de fata aduce in prim plan cateva dintre miturile cele mai importante ale culturii ruse, cele prin care, in fapt, aceasta se individualizeaza in ansamblul culturii europene.42,00 leiPovestea sarii din Carpati - ed bilingvă...
Drumuri ale sării erau căile medievale terestre pe care era transportat aurul alb de la ocnele de sare la locurile de vânzare, dintre care sunt renumite salzstrassen, salzwegen în Bavaria, Salzburg, Hallstadt, sau Hallein în Cracovia28,00 leiAurul negru la romani - Radu Lungu
În volumul Aurul negru la români, Radu Lungu descrie începutul, evoluția și afirmarea industriei petrolifere românești precum și declinul acestei industrii, după căderea dictaturii lui Ceaușescu, din 1989.42,00 leiPoeme de-o clipă - Vasile Macoviciuc
Deși temător, vizitat de îndoieli și ezitări, adunând tăceri, poetul pare a-și învinge temerile, recunoscând că pulberea visează, își scutură spaimele și visele ruginite pentru ca, imediat cu mâna gri, purtând armură în cuvinte, să mărturisească franc, eu sunt golul care cântă50,00 lei
Calea florii de cireș - Vasile Macoviciuc
Volum de poezii semnat de Vasile Macoviciuc: Fericiţi cei care înoptează/ departe de cuvinte şi nu/ aud liniştea în care se îmbăiază/ urletul,/ chemarea/ dfe fiară la ospăţul cel/ tainic (I)17,34 leiIstoria sociala a satului romanesc - Henri...
Această culegere de studii reuneşte pagini de o bogată însemnătate, scrise de Henri H. Stahl, despre specificul lumii tradiționale românești.30,00 leiMaria Tanase - ediție româno-franceză, L1-...
Supranumită „Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „mitul Maria Tănase” ori „Privighetoarea cântecului popular românesc” Maria Tănase a fost și rămâne o figură marcantă a muzicii românești.29,00 leiConfesiunile Verei Davadova, iubita lui...
Lucrarea de faţă, după cum declara însuşi autorul, reprezintă forma romanţată a amintirilor celei care a fost timp de două decenii femeia cea mai apropiată de Stalin, liderul Uniunii Sovietice, în perioada 1932-1953, în care acesta a avut încredere deplină şi pe care a căutat-o ori de câte ori simţea nevoia de tandreţe, căldură sufletească şi linişte.55,00 leiIstoricul Bisericii Banu din Iaşi pe baza...
După trei decenii, Contribuţiile documentare la istoria oraşului Iaşi sunt readuse în atenţia cercetătorilor sub titlul hărăzit de la început de cel care le-a adunat: Istoricul bisericii Banu din Iaşi pe baza documentelor inedite (1705–1985). Începutul bun de atunci îşi află acum o împlinire şi mai bună.35,00 lei