Moralitatea. O introducere în etică - Bernard Williams

Categoria: emblematic europa

Din categoria lucrărilor catalogate Emblematic Europa fac parte cărțile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive și care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de ediții ilustrate, de forme noi de editare. Cultura română respiră și în prezent în cultura europeană pe care o asimilează specific. Capodoperele născute în epoci și culturi diferite în Europa au devenit în timp emblematice pentru spiritul continentului, considerat în istoria și întinderea lui demensurată azi pe globul pământesc. Fiecare carte din această categorie este marcată cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul în care a apărut și s-a afirmat. În cazul în care opera este considerată capodoperă, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodoperă a culturii europene.

În Moralitatea. O introducere în etică Bernard Williams deplânge situația (ce nu mai există acum) în care filosofia morală se adresează doar unor probleme meta-etice despre natura judecății morale, despre posibilitatea cunoașterii morale și așa mai departe, în detrimentul discuțiilor despre chestiuni etice de ordinul întâi; rămânând astfel o carte de referință care marchează un segment în dezvoltarea filosofiei morale.

A încerca să scrii despre filosofia morală e o întreprindere temerară nu doar din motivele inerente angajării în orice subiect dificil sau, de ce nu, în orice tentativă de a scrie, ci, mai degrabă, din două rațiuni speciale. Prima e aceea că, în acest domeniu, mai degrabă decât în alte arii ale filosofiei, e mai probabil să-ți dezvălui în mod direct limitele și insuficiențele propriilor intuiții. A doua constă în a te expune riscului ca, în condițiile în care ești luat în serios, să induci oamenii în eroare cu privire la chestiuni importante. În timp ce puțini autori ai domeniului au evitat prima primejdie, foarte mulți au ocolit-o pe cea de-a doua, fie punându-ne în imposibilitatea de a-i lua în serios, fie refuzând să scrie despre lucruri importante, fie ambele.

(...)

Acest eseu va parcurge o cale mai degrabă sinuoasă, așa încât, cu toate că am încercat să semnalez principalele meandre, ar fi poate util să schițez dinainte planul său. Voi începe cu un personaj care a fost adesea privit cu interes de moraliști, mai cu seamă ca subiect derutant, căci părea să reprezinte o sfidare la adresa moralității și să impună, deci, o justificare a acesteia: e vorba de amoralist, cel ce se presupune a fi imun la considerente de tip moral. Unele dintre cele mai interesante chestiuni cu privire la el, atinse abia în treacăt de mine, constau nu atât în ceea ce i s-ar putea spune, cât în ceea ce s-ar putea spune despre el – cu alte cuvinte: ce ar putea fi, într-un sens coerent, amoralistul. De la acest personaj vom trece la aceia care nu resping moralitatea, ci adoptă anumite poziții aparte, adesea provocatoare, cu privire la natura ei: e vorba de subiectiviștii de varii tipuri, precum și de un gen impudic de cras (deși comun) de relativiști. Încerc aici să examinez cu atenție un proiect ce stă foarte aproape de inimile unei mari părți a filosofilor moderni ai moralei, pe care l-am numit dezamorsarea (defusing) subiectivismului.

Sir Bernard Arthur Owen Williams a fost un filosof moral englez.

Williams s-a născut în Westcliff-on-Sea, o suburbie din Southend, Essex. Publicațiile sale includ Probleme ale sinelui (1973), Etica și limitele filozofiei (1985), Rușinea și necesitatea (1993) și Adevărul și adevărul (2002). El a fost cavalerizat în 1999.

Williams a devenit cunoscut pentru eforturile sale de a reorienta studiul filozofiei morale către psihologie, istorie și, în special, pentru greci.Descris de Colin McGinn ca un „filosof analitic cu sufletul unui umanist general”, a fost sceptic în privința încercărilor de a crea o bază pentru filozofia morală. Martha Nussbaum a scris că a cerut filozofiei că „să ajungă la condiții și să conțină dificultatea și complexitatea vieții umane.” 

Williams a fost un susținător puternic al femeilor din mediul academic; Potrivit lui Nussbaum, el a fost „la fel de aproape de a fi feminist, precum ar putea fi un bărbat puternic al generației sale.” 

El a fost, de asemenea, faimos în conversație. Gilbert Ryle, unul dintre mentorii lui Williams de la Oxford, a spus că „înțelege ce vei spune mai bine decât îl înțelegi tu însuți și vede toate obiecțiile posibile cu privire la acesta și toate răspunsurile posibile la toate obiecțiile posibile, înainte ai ajuns la sfârșitul propriei propoziții. "

Valentin Mureșan (n. 11 februarie 1951, d. 3 februarie 2020) a fost un filosof român, profesor de filosofie morală și etică la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului ateșat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

Lucrarea este tradusă de prof. univ. dr. Valentin Mureșan și include, alături de prefața la această ediție și prefața la ediția „Canto”.