Eseuri etice - John Stuart Mill

Categoria: emblematic europa

Din categoria lucrarilor catalogate Emblematic Europa fac parte cartile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive si care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de editii ilustrate, de forme noi de editare. Cultura romana respiră si in prezent in cultura eropeana pe care o asimileaza specific. Capodoperele nascute in epoci si culturi diferite in Europa au devenit in timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcata cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul in care a aparut si s-a afirmat. In cazul in care opera este considerata capodopera, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodopera a culturii europene.

Doctrinele moral-politice ale lui Mill au oferit fundalul filosofic pentru ideologia ce a dominat Europa, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Utilitarismul este filosofia morală cea mai amplu discutată și cea mai temeinic articulată teoretic din peisajul cultural european.

Aceste eseuri aduc o serie de completări punctuale, de mare subtilitate, teoriei morale prezentate în Utilitarismul, fără de care aceasta ar rămâne incompletă sau greșit înțeleasă.

Etica (din greacă ἦθος ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri ale filosofiei și se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral, în încercarea de a oferi răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum trebuie să ne comportăm?

În Întemeierea metafizicii moravurilor, Immanuel Kant susține că etica se fondează în jurul răspunsului la întrebarea "Was soll ich tun?" (= ce trebuie să fac?). Filosoful german pornește de la premisa că există o etică veritabilă, universal acceptată.

Întrebarea fundamentală, care stă la baza eticii nu a fost, însă, corect formulată de Kant, ea nefiind  "Was soll ich tun", ci "Was kann ich wissen über das was ich tun soll?" (= Ce pot să știu despre ce trebuie să fac?).

Conceptul de "etică" a fost prima dată folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel intenționa să denumească ansamblul de obiceiuri și tradiții omenești. Important de reținut este că etica fusese deja mutată în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate.

Considerații asupra filosofiei lui Bentham

Nu este deloc o sarcină ușoară să oferi o versiune prescurtată a opiniilor filosofice ale cuiva care a încercat să așeze vastele subiecte ale moralei și legislației pe baze științifice; tot ceea ce vom încerca aici este o simplă schiță. Primele principii ale filosofiei dlui Bentham sunt acestea: că fericirea – înțelegând prin acest termen plăcerea și scutirea de durere – este singurul lucru dezirabil în sine; că toate celelalte lucruri sunt dezirabile doar ca mijloace în vederea acestui scop; și deci că producerea celei mai mari fericiri posibile este singurul țel firesc al întregii gândiri și acțiuni umane și, prin urmare, al oricărei morale și guvernări; mai mult, că plăcerea și durerea sunt singurii factori care guvernează în fapt conduita umană, oricare ar fi circumstanțele în care e plasat individul și indiferent dacă el e conștient sau nu de aceasta. Dl Bentham nu pare să fi aprofundat prea bine bazele metafizice ale acestor doctrine; el pare să fi tratat aceste baze mai mult în funcție de expunerile făcute de metafizicienii care l-au precedat. Principiul utilității sau, cum l-a numit apoi, „principiul celei mai mari fericiri” nu e demonstrat (demonstrated) în scrierile sale decât prin enumerarea unor formulări alternative folosite de obicei pentru a desemna regula vieții și prin respingerea tuturor acestora pe motiv că nu au nici un înțeles inteligibil și, chiar mai mult, că presupun tacit o referire la considerații de utilitate. Astfel de formulări sunt: „legea naturii”, „justa rațiune”, „drepturile naturale”, „simțul moral”. Dl Bentham le-a privit pe toate acestea ca pe niște simple camuflări ale dogmatismului, ca pe niște scuze menite să instituie propriul ipse dixit ca regulă care să constrângă alți oameni. „Toate acestea constau”, spune el, „în tot atâtea născociri pentru a evita obligația de a apela la un standard extern și pentru a forța cititorul să accepte opinia sau sentimentul autorului ca pe un temei în sine”.

John Stuart Mill (1806-1873), filosof britanic, a fost unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului.

Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de economie și logică, a dezvoltat filosofia utilitaristă și filonul tradiției empiriste engleze și a fost cel mai important dintre liberalii secolului al XIX-lea. A fost un admirator înfocat al scrierilor lui Auguste Comte, chiar înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta pentru ca mai apoi, peste câțiva ani, să devină un reprezentant marcant al pozitivismul sociologic, afirmându-se ca un propagator al ideilor comtiste în Anglia, în confruntarea cu doctrina organicistă promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia.

Traduceri de Mădălina Băieții, Raluca Tirin, Alexandra Jipa, Cosmina Benyovsky, Andrei Vasilescu și Valentin Mureșan.

Traducerea pentru prima oară în limba română a unora dintre eseurile de filosofie morală ale lui J.S. Mill permite sesizarea nu doar a fundalului cultural al epocii, a dimensiunii polemice, vii, a operei sale, ci și a evoluției în timp a utilitarismului său. Aceste texte constituie, fără doar și poate, o lectură necesară pentru corecta înțelegere a operei sale etice majore, Utilitarismul, făcând posibilă totodată plasarea filosofiei morale milliene în perspectiva inedită a istoriei ideilor.

 Valentin Mureșan (n. 11 februarie 1951, d. 3 februarie 2020) a fost un filosof român, profesor de filosofie morală și etică la Facultatea de Filosofie la Universitatea din București.

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

Ediția include o introducere detaliată, semnată de Valentin Mureșan, precum și un  Glosar și o Bibliografie selectivă.