Culturalizare în uniformă. Articole şi documente privind serviciul social 1938-1939 - Zoltan Rostas şi Dragoş Sorobis

Categoria: emblematic romania

Din categoria lucrărilor catalogate Emblematic Europa fac parte cărțile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive și care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de ediții ilustrate, de forme noi de editare. Cultura română respiră și în prezent în cultura europeană pe care o asimilează specific. Capodoperele născute în epoci și culturi diferite în Europa au devenit în timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcată cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul în care a apărut și s-a afirmat. În cazul în care opera este considerată capodoperă, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodoperă a culturii europene.

Serviciul Social a constituit un demers de cunoaștere a lumii românești și, implicit, de construire a unui program public, cu noi priorități sociale, economice și politice.

Prefață este scrisă  de Zoltán Rostás și Dragoș Sdrobiș.

Serviciul Social reprezintă apo­geul dezvoltării și aplicării științelor sociale în România interbelică. Autorii prezintă în acest volum impactul obligativității muncii culturale în anii '30, în România.

„Scopul acestui serviciu este de a organiza şi realiza condiţiunile unei vieţi noi precum şi de a da o originală contribuţie la doctrina acestei ştiinţi. Ea e bazată pe filosofie, sociologie şi e rezumatul unei lungi şi grele experienţe de câţiva ani. Pentru ca munca Serviciului Social să poată fi înţeleasă, vom da următoarele amănunte:

Doctrina Ştiinţifică a Serviciului Social. Condiţiile de viaţă grea ale oamenilor, au fost motivele care au atras interesul Serviciului Social. Din cauza nestatorniciei condiţiunilor istorice, abia în mijlocul secolului trecut, poporul român a putut să-şi înjghebeze o stare naţională. Influenţele străine au dus la o greşită întelegere iar rezultatele nefiind favorabile, s-a luat hotărârea, în 1918, la Iaşi, a înfiinţării „Asociaţiei Studiului şi Reformei Sociale” care avea de scop reconstruirea întregului sistem bazat pe ştiinţele sociale. În 1910, în calitatea mea de profesor de sociologie, am arătat într-o conferinţă modul de lucru şi am subliniat că viaţa socială este un fenomen foarte complicat care cere colaborarea oamenilor de specialitate.

Consideraţiuni asupra Seviciului Social în România,

Dimitrie Gusti”

Legea Serviciului Social în varianta sa de proiect a fost redactată de H. H. Stahl şi Octavian Neamţu. Ambii făcuseră studii de drept, dar mai cu seamă aveau şi experienţa campaniilor monografice din anii ’20, şi pe aceea a organizării şi instruirii echipelor studenţeşti de muncă culturală din perioada 1934-1938. Ca atare, legea nu a fost copiată din alte părţi (chiar dacă asemenea legi şi organizaţii existau şi în alte ţări), ci a fost o decantare a experienţei proprii.

Aplicarea legii s-a bazat pe construirea unui sistem instituţional cu o ierarhie cvasi militară, dar cu conţinut pedagogic multidirecţionat. Centrul local al activităţii culturale a fost vechea instituţie reformulată, căminul cultural, care reunea într-un consiliu toată elita satului. Cea de-a doua instituţie importantă în cadrul acestui sistem a fost şcoala ţărănească, o invenţie daneză, popularizată intens chiar de către Gusti în anii ’20.  Activitatea acestor instituţii locale cu direcţii foarte precis stabilite urma să ajute echipele de tineri începând din vara anului 1939.

Z.R

Legile reeditate în cadrul acestui volum (Măsuri legislative de „inginerie socială” asupra tineretului) evidențiază amploarea instituțională a proiectului de control și disciplinare al tineretului pus în aplicare de regele Carol al II-lea, începând cu anul 1934. Astfel, cititorul va putea observa care a fost latura culturală a acestui proiect (prin legea de înființare a Fundațiilor Culturale Regale), dar va afla și originile Străjii Țării și, mai apoi, ale Serviciului Social, ca și motivațiile care au stat în spatele unor astfel de legi (motivul invocat în expunerea de motive a acestor legi fiind necesitatea instaurării spiritului de ordine și de disciplină, în contextul radicalizării politice a tineretului, acaparat în special de extremismul legionar).

Textele de presă selectate spre publicare (Editoriale și Reportaje) au încercat să surprindă integral viziunea societală a Serviciului Social. Deși a fost un proiect efemer, fără a avea timp să câștige greutate „ideologică”, articolele de presă încearcă să forjeze și să disemineze o imagine pastorală, tradiționalistă a Serviciului Social.

Privite generic, articolele încearcă să evidențieze rupturile sociale ale României care au condus către o polarizare socială accentuată și accelerată. Tocmai de aceea, unii dintre autori se declară entuziaști față de proiectul Serviciului Social al Tineretului, în care găseau mecanismul prin care absolvenții de studii superioare (adică elita de mâine) să reintre în contact cu problemele unei Românii profund agrare și pauperizate.

Zoltán Rostás 

Absolvent al Facultății de Filosofie, specializarea Sociologie, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a obținut titlul de doctor al aceleiași instituții. Din 1968 a lucrat în presă, pentru publicații de limbă maghiară și română, realizând inclusiv emisiuni radiofonice, iar după 1991, și-a început cariera în învățământul superior. Profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Profesor Conducător de doctorat la Facultatea de Sociologie (Universitatea Bucureşti).

Dragoș Sdrobiș este doctor în istorie ( din 2014) și scriitor.

A realizat lucrarea „Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică” (Polirom, 2015).

Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.