Eseuri etice - John Stuart Mill

John Stuart Mill

Eseurile care se regăsesc în acest volum oferă o prezentare deschisă și detaliată a principalelor critici adresate, în epocă, mișcării utilitariste.

Mai multe detalii

1835P

Nou

26,01 lei cu TVA

-10%

28,90 lei cu TVA

John Stuart Mill este unul din reprezentanții de seamă ai utilitarismului – teoria morală cea mai amplu discutată și cea mai temeinic articulată teoretic din peisajul cultural european.

Mill s-a format și a creat în contextul istoric al efervescenței intelectuale și politice din jurul valorilor iluminismului. Principalele coordonate-cadru ale filosofiei sale sunt: disputa metafizică generală dintre naturalism și idealism; influența covârșitoare a modelului gnoseologic oferit de mecanica newtoniană; dezvoltările teoretice novatoare din spațiul reflecției etice – corelate prin substanța lor cu transformările socio-politice revoluționare ale Occidentului.

Utilitarismul este opera sa de referință, în domeniul filosofiei morale. Utilitarismul nu e însă o operă redactată sistematic și pentru a putea fi înțeles, un asemenea text  trimite inevitabil la alte lucrări și eseuri ale autorului, cum sunt cele cuprinse în volumul de față.

Eseurile „Considerații asupra fiosofiei lui Bentham”,  „Discursul lui Sedgwick”,  „Bentham” „Logica științelor morale” sau  „Whewell despre filosofia morală” permite identificarea fundalului cultural al epocii lui Mill și evoluția, în timp, a utilitarismului său.

În „Considerații asupra fiosofiei lui Bentham” accentuează caracterul eronat al tezei psihologiei benthamiene, conform căreia ființa umană e animată numai de motive egoiste. Mill consideră că faptele arată că omul e determinat și de motive altruiste, care sunt propriu-zis morale, de pildă cele ale patriotismului sau bunăvoinței.

În „Discursul lui Sedgwick” face  referiri la problematica învățământului în cele două mari universități engleze, Cambridge și Oxford, de la predarea științelor, la cea a disciplinelor filologice, istorice și filosofice.

Eseul „Bentham” abundă în teme relevante pentru mai buna luminare a filosofiei morale a lui J.S. Mill. Multe dintre criticile făcute lui Bentham sunt reiterate sau amplificate acum, ca și laudele aduse, cum ar fi aceea privind metoda sa novatoare, „metoda detaliului”, care-l racordează marilor savanți ai epocii, sau teoria „sancțiunilor”, reluată și dezvoltată de Mill în Utilitarismul, III.

În „Logica științelor morale” Mill discută despre un proces incipient de formare a „științelor morale” (psihologia, etologia, sociologia) și a „artelor corespunzătoare”.

În „Whewell despre filosofia morală” expunere doctrina lui Whewell – ca model de teorie a simțului moral – și cuprinde și o critică utilitaristă a acesteia.

„Lectura eseurilor etice ale lui J. S. Mill, traduse acum pentru prima dată în limba română, este importantă pentru înţelegerea doctrinei morale a utilitarismului din mai multe puncte de vedere: plasează explicit în contextul istoric al polemicii utilitariste din prima jumătate a secolului al XIX-lea, oferă detalii preţioase, de natură socială, politică, economică, religioasă şi etică, precum şi o prezentare deschisă şi detaliată a principalelor critici adresate în epoca mişcării utilitariste şi o creionare a portretelor autorilor lor. De asemenea, în lipsa lecturii directe a operelor criticate de Mill, se pot înţelege mai bine din eseurile publicate aici detaliile principalelor teorii morale rivale. În ultimă instanţă, ele contribuie la satisfacerea uneia dintre condiţiile esenţiale ale oricărei hermeneutici corecte: plasarea comentatorului şi într-o perspectivă istorică.

(...)

Eseurile etice ale lui J.S. Mill nu trebuie privite ca o anexă facultativă la principala sa lucrare de etică, ci ca parte esențială a corpului complex al operei sale de filosofie morală”.

 Valentin Mureșan

 

AutorJohn Stuart Mill
Specificații autorfilosof britanic al epocii victoriene
Traducator/editorMadalina Baietii, Raluca Tirin, Alexandra Jipa, Cosmina Benyovsky, Andrei Vasilescu, Valentin Muresan
Anul publicării2015
Format95 x 205 mm
Nr. pagini286
ColecțiaFilosofie
eBook1315-eseuri-etice-john-stuart-mill-9786067480610.html
ID Hard Cover1315-eseuri-etice-john-stuart-mill-9786067480610.html
GenFilozofie
LimbaRomana
Tip formatFizic
CategorieStiinte umaniste
Sub-CategorieSociologie si filozofie
ISBN978-606-748-061-0
Nota 
2020-07-15
Eseuri etice

Cartea se lecturează ușor și oferă o bază-cadru, care ajută la o mai bună înțelegere a sistemului de gândire și a filosofiei lui Mill.

    Scrieți-vă propria părere

    Scrieţi un comentariu

    Eseuri etice - John Stuart Mill

    Eseuri etice - John Stuart Mill

    Eseurile care se regăsesc în acest volum oferă o prezentare deschisă și detaliată a principalelor critici adresate, în epocă, mișcării utilitariste.

    Scrieţi un comentariu

    Categoria: emblematic europa

    Din categoria lucrarilor catalogate Emblematic Europa fac parte cartile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive si care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de editii ilustrate, de forme noi de editare. Cultura romana respiră si in prezent in cultura eropeana pe care o asimileaza specific. Capodoperele nascute in epoci si culturi diferite in Europa au devenit in timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcata cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul in care a aparut si s-a afirmat. In cazul in care opera este considerata capodopera, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodopera a culturii europene.

    Doctrinele moral-politice ale lui Mill au oferit fundalul filosofic pentru ideologia ce a dominat Europa, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Utilitarismul este filosofia morală cea mai amplu discutată și cea mai temeinic articulată teoretic din peisajul cultural european.

    Aceste eseuri aduc o serie de completări punctuale, de mare subtilitate, teoriei morale prezentate în Utilitarismul, fără de care aceasta ar rămâne incompletă sau greșit înțeleasă.

    Etica (din greacă ἦθος ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri ale filosofiei și se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral, în încercarea de a oferi răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum trebuie să ne comportăm?

    În Întemeierea metafizicii moravurilor, Immanuel Kant susține că etica se fondează în jurul răspunsului la întrebarea "Was soll ich tun?" (= ce trebuie să fac?). Filosoful german pornește de la premisa că există o etică veritabilă, universal acceptată.

    Întrebarea fundamentală, care stă la baza eticii nu a fost, însă, corect formulată de Kant, ea nefiind  "Was soll ich tun", ci "Was kann ich wissen über das was ich tun soll?" (= Ce pot să știu despre ce trebuie să fac?).

    Conceptul de "etică" a fost prima dată folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel intenționa să denumească ansamblul de obiceiuri și tradiții omenești. Important de reținut este că etica fusese deja mutată în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate.

    Considerații asupra filosofiei lui Bentham

    Nu este deloc o sarcină ușoară să oferi o versiune prescurtată a opiniilor filosofice ale cuiva care a încercat să așeze vastele subiecte ale moralei și legislației pe baze științifice; tot ceea ce vom încerca aici este o simplă schiță. Primele principii ale filosofiei dlui Bentham sunt acestea: că fericirea – înțelegând prin acest termen plăcerea și scutirea de durere – este singurul lucru dezirabil în sine; că toate celelalte lucruri sunt dezirabile doar ca mijloace în vederea acestui scop; și deci că producerea celei mai mari fericiri posibile este singurul țel firesc al întregii gândiri și acțiuni umane și, prin urmare, al oricărei morale și guvernări; mai mult, că plăcerea și durerea sunt singurii factori care guvernează în fapt conduita umană, oricare ar fi circumstanțele în care e plasat individul și indiferent dacă el e conștient sau nu de aceasta. Dl Bentham nu pare să fi aprofundat prea bine bazele metafizice ale acestor doctrine; el pare să fi tratat aceste baze mai mult în funcție de expunerile făcute de metafizicienii care l-au precedat. Principiul utilității sau, cum l-a numit apoi, „principiul celei mai mari fericiri” nu e demonstrat (demonstrated) în scrierile sale decât prin enumerarea unor formulări alternative folosite de obicei pentru a desemna regula vieții și prin respingerea tuturor acestora pe motiv că nu au nici un înțeles inteligibil și, chiar mai mult, că presupun tacit o referire la considerații de utilitate. Astfel de formulări sunt: „legea naturii”, „justa rațiune”, „drepturile naturale”, „simțul moral”. Dl Bentham le-a privit pe toate acestea ca pe niște simple camuflări ale dogmatismului, ca pe niște scuze menite să instituie propriul ipse dixit ca regulă care să constrângă alți oameni. „Toate acestea constau”, spune el, „în tot atâtea născociri pentru a evita obligația de a apela la un standard extern și pentru a forța cititorul să accepte opinia sau sentimentul autorului ca pe un temei în sine”.

    John Stuart Mill (1806-1873), filosof britanic, a fost unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului.

    Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de economie și logică, a dezvoltat filosofia utilitaristă și filonul tradiției empiriste engleze și a fost cel mai important dintre liberalii secolului al XIX-lea. A fost un admirator înfocat al scrierilor lui Auguste Comte, chiar înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta pentru ca mai apoi, peste câțiva ani, să devină un reprezentant marcant al pozitivismul sociologic, afirmându-se ca un propagator al ideilor comtiste în Anglia, în confruntarea cu doctrina organicistă promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia.

    Traduceri de Mădălina Băieții, Raluca Tirin, Alexandra Jipa, Cosmina Benyovsky, Andrei Vasilescu și Valentin Mureșan.

    Traducerea pentru prima oară în limba română a unora dintre eseurile de filosofie morală ale lui J.S. Mill permite sesizarea nu doar a fundalului cultural al epocii, a dimensiunii polemice, vii, a operei sale, ci și a evoluției în timp a utilitarismului său. Aceste texte constituie, fără doar și poate, o lectură necesară pentru corecta înțelegere a operei sale etice majore, Utilitarismul, făcând posibilă totodată plasarea filosofiei morale milliene în perspectiva inedită a istoriei ideilor.

     Valentin Mureșan (n. 11 februarie 1951, d. 3 februarie 2020) a fost un filosof român, profesor de filosofie morală și etică la Facultatea de Filosofie la Universitatea din București.

    Edițiile de serie sunt cărți cu tiraj mediu adresate intelectualității active, publicului atașat valorilor umaniste ale culturii române și europene. Capodopere, opere memorabile sau doar studii contributive în evoluțiile culturilor noastre, în istorie sau în prezent aceste ediții foarte îngrijite sunt larg accesibile și produc emoție celor interesați.

    Ediția include o introducere detaliată, semnată de Valentin Mureșan, precum și un  Glosar și o Bibliografie selectivă.

    10 alte produse din aceeași categorie

    Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și: