Lizica's century. Conversations with Elisabeta Odobescu-Goga (1985-1986) (e-book)- Zoltan Rostas
Zoltán Rostás
E00001895
Online only
O istorie subiectiva a primei parti a secolului XX, iata ce ne ofera acest volum. Elisabeta Odobescu-Goga, tânără din lumea aristocratiei autohtone, este cea a carei subiectivitate se constituie in carte gratie intentiilor si eforturilor sociologului Zoltán Rostás. Textul este constituit din doua parti: mai intii transcrierea convorbirilor pe care „coana Lizica“, numita asa de la virsta de cinci ani, le-a purtat la 94 de ani cu Zoltán Rostás, apoi jurnalul tinut de aceeasi Elisabeta Odobescu-Goga in perioada Primului Razboi Mondial. Inedit este tocmai acest paralelism care se naste intre insemnarile „la cald“ si privirea inapoi aruncata asupra acelorasi evenimente, dupa 70 de ani de la petrecerea lor. |
Author | Zoltán Rostás |
Publication date | 2015 |
Format | 95 x 205 mm |
Collection | Literaturi |
Hard Cover | https://www.paideia.ro/ro/litere/1158-secolul-coanei-lizica-convorbiri-din-anii-1985-1986-cu-elisabeta-odobescu-goga-zoltan-rostas-9786067480795.html |
ID Hard Cover | https://www.paideia.ro/ro/litere/1158-secolul-coanei-lizica-convorbiri-din-anii-1985-1986-cu-elisabeta-odobescu-goga-zoltan-rostas-9786067480795.html |
ISBN | 978-606-748-079-5 |
Cine n-are bătrâni, să-și cumpere!
Când m-am apucat să citesc Secolul coanei Lizica mă așteptam la ceva scorțos: amintirile unei nonagenare din protipendada burghezo-moșierească transcrise de un profesor universitar, care mai e și absolvent de filozofie. Este exact pe dos: o carte pe care o n-o lași din mână, ca pe o carte de aventuri, în care bârfa și amintirile cu valoare istorico-documentară, pe care nu le poți găsi în cărțile de istorie, se întrepătrund.
Nu am dat 5 stele, câte are un cognac bun, nu pentru că autorul era servit uneori cu vodcă, în lipsă de cognac, de către amfitrioane (la discuții participând și una dintre fiicele Elisabetei Odobescu-Goga), ci fiindcă în câteva rânduri apar hiatusuri în cadrul unor capitole - pe care le-aș fi pus pe seama cenzurii, dacă, prin absurd, cartea ar fi apărut în timpul dictaturii comuniste (cum se spunea în epocă: „Ce se taie, nu se fluieră!”). Cum cartea a apărut după Revoluție, cred că autorul cărții este și autorul acestor pauze de cursivitate.