Atenţia traducătorului s-a îndreptat spre importantul fond arhivistic de copii dactilografiate de către istoricul Octavian Beu, aflate la Arhivele Statului din Bucureşti şi la Secţia de Manuscrise a Bibliotecii Academiei Române, care cuprinde rapoartele diplomaţilor austro-ungari acreditaţi la Bucureşti în perioada anilor 1877 – 1916.
Domnitorii din istoria Ţării Româneşti şi a Moldovei, precum și Principii Transilvaniei, care se bucură de o iconografie stabilită sunt dispuşi în ordine cronologică, având fiecare o notă de prezentare; cei mai puţin semnificativi şi lipsiţi de iconografie au fost notaţi doar cu datele domniei, pentru a împlini cronologia.
Istoria Bucureştilor în date şi întâmplări răspunde unei nevoi a specialiştilor, dar şi a acelor amatori dornici să cunoască zbuciumata poveste a capitalei noastre, începând cu vremurile îndepărtate ale preistoriei până în epoca noastră, şi care sunt cuprinse în cele 500 de pagini ale acestui volum.
Toate bunătățile străbunicii zac în caiete prăfuite de rețete, abandonate. Ca să nu mai spun, cu jale mare, că marea bucătărie țărănească din România e încă nedescoperită!
Autorul este profesor la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române. Studiile din această carte sunt o analiză din perspectiva istoriei filosofice a mitologiei româneşti.
Cotîrleţ Paul-Claudiu a publicat un număr semnificativ de articole ştiinţifice în domeniul diplomaţiei, istoriei şi ştiinţelor militare în reviste de impact la nivel internaţional.
Definit ca o stare, fenomenul „medelenismului” în literatura românească reprezintă, prin esenţa sa, un mod de a fi, un mod de raportare la lumea înconjurătoare.
Monografiile selectate din Istoria literaturii sunt însoţite de o antologie realizată pornind de la operele principale ale autorilor avuţi în vedere, astfel încât cititorii interesaţi să poată accesa cu uşurinţă atât textele aflate în vigoare în programa şcolară, cât şi pentru recitirea uneia dintre cele mai importante lucrări din istoria criticii...
Simbolismul autohton a reuşit să se sincronizeze cu cel european odată cu apariţia poeziilor lui Alexandru Macedonski, Ion Minulescu sau George Bacovia.
Activitatea criticului literar este legată de societatea „Junimea”. Spiritul director al lui Titu Maiorescu se desfăşoară în aproape toate domeniile culturii noastre.
Monografiile selectate din Istoria literaturii sunt însoţite de o antologie realizată pornind de la operele principale ale autorilor avuţi în vedere, astfel încât cititorii interesaţi să poată accesa cu uşurinţă atât textele aflate în vigoare în programa şcolară, cât şi pentru recitirea uneia dintre cele mai importante lucrări din istoria criticii...
Ideile despre limbă ale lui Heliade, în prima parte, se suprapun ideilor colegilor de generaţie: crearea unei limbi literare unice, accesibilă tuturor românilor, formată din fondul autohton îmbogăţit cu neologisme neolatine; adoptarea unui alfabet simplu şi a unei ortografii fonetice.
Octavian Goga aduce în poeziile sale tipuri umane caracteristice mediului rural. Tema, eroii, conflictul au un profund caracter social, dar sunt îmbrăcate într-o haină romantică, vizând totodată registrul religios.
Opera lui Eminescu se constituie în jurul câtorva teme şi motive esenţiale, adevărate ipostaze lirice ale aceleiaşi viziuni asupra omului ca fiinţă cosmică sau ca fiinţă a naturii, ca fiinţă a istoriei sau ca fiinţă a iubirii.
