Spirit lucid şi
responsabil, în fapt, un democrat şi umanist raţionalist convins, Matei Gall a
înţeles nu numai Die List der Vernunft
– viclenia raţiunii (a istoriei), ci şi datoria
de mărturisire pentru ca, pe cât cu putinţă, tot ceea ce a fost rău,
monstruos, abominabil, ipocrit, duplicitar în istoria recentă să nu se mai
repete. A scris (1956) în această speranţă volumul Masacrul dedicat Râbniţei (tradus în germană, maghiară, ucraineană),
iar în anul 1988 i-a apărut în revista maghiară Mozgo Világ – Lumea în mişcare (nr. 7/1989), un amplu interviu
despre experienţa sa ca deţinut antifascist la închisoarea din Caransebeş. De
asemenea, în romanul documentar, Tainica
măreţie a speranţei (tr. din maghiară, Veronica Bârlădeanu şi Alexandru
Sârbu), Ed. Hasefer, Bucureşti, 2007, Matei Gall scoate la lumină un fapt
istoric, prea puţin cunoscut: participarea Brigăzii Evreieşti în al II-lea
Război Mondial la înfrângerea trupelor hitleriste în Italia. Autorul ia, ca o
datorie morală sarcina de a revedea evenimentele la care a participat un erou
al Războiului de Independenţă al Statului Israel – Alfred Pollak – prietenul
său din tinereţe, născut la Mediaş în 8 decembrie 1919 şi mort pe frontul din
Galileea în 10 iulie 1948.
În volumul de faţă
aceste teme reapar, dar este prezent, – mai ales după cotitura – ruptura din
’89 (pe care Matei Gall o califică prin două elemente, „restaurarea
capitalismului” şi „dispariţia perfectă” [cea a] „partidului comunist”) –
interesul său pentru Deva natală şi interesul pentru convieţuirea, timp de
secole, în acest spaţiu a românilor cu saşii, ungurii şi evreii.
Vrabiile
