Fara indoiala, Publius Cornelius Tacitus constituie unul dintre virfurile, dintre geniile literaturii si gindirii universale, Homer al prozei antice, dupa cum l-a caracterizat in repetate rinduri profesorul Eugen Cizek, traducatorul volumului. Cele doua opuscule exemplifica aceeasi reflectie profunda asupra societatii romane, dar si asupra conditiei umane, aceeasi intelegere uluitoare a marilor tendinte manifestate in procesul istoric al vremurilor infatisate pe care le intilnim in operele sale majore, Annales si Historiae.