Immanuel Kant

Critica ratiunii practice

„Sistemul filosofic kantian îşi găseşte, prin teoria sa etică, o desăvârşită unitate. Orice critică îndreptată împotriva eticii sale ar trebui să pornească de la un examen critic al întregii sale filosofii. Până acum, aşa ni se pare nouă, cel puţin, filosofii n-au reuşit să surpe temeliile idealismului critic kantian, iar în teoria morală n-au fost în stare să ne dea o fundamentare mai solidă printr-o lămurire mai limpede a problemei libertăţii. Vor încerca, fără îndoială, încă mulţi filosofi să-l depăşească pe Kant, şi să sperăm că nu toţi vor trebui să mărturisească la urmă că îndrăzneala lor a fost deşartă.“ (Traian Brăileanu – 1924)